🎙️ În ultimul episod din sezonul #1 al podcastului nostru de familie, discutăm despre o trăsătură care ne poate măcina destul de mult nervii și care ne poate afecta capacitatea de a ne simți bine cu noi înșine, în diferite contexte de viață.
👉 Povestim despre *perfecționism* - cum ia naștere această trăsătură, cum se manifestă în termeni de gânduri, atitudini și comportamente, dar și care sunt principalele dezavantaje și cele câteva avantaje pe care studiile le-au evidențiat la persoanele perfecționiste.
👉 Nevoia ca toate lucrurile să fie perfecte, atât în rezultatele muncii, cât și pe plan personal (în relațiile de cuplu, de exemplu) produce un consum foarte mare de resurse și, nu de puține ori, perfecționiștii ajung să își saboteze succesul pe care îl caută cu disperare, în loc să îl atingă mai repede decât cei care nu își propun standarde atât de înalte.
👉 Consecințele unui perfecționism orientat către sine, cu un critic interior puternic, conform cercetărilor, pot fi semnificative - depresie, anxietate generalizată, un grad scăzut de satisfacție a vieții, dar și o încredere de sine scăzută, o stimă de sine fragilă.
👉🎧 Ascultă *ultimul episod* al acestui sezon pentru a afla care sunt palierele în care noi ne-am confruntat cu perfecționismul și dacă ne-am „vindecat” de el.
👉 Povestim la final despre experiența de a crea acest podcast de la zero, ce înseamnă pentru noi să ne pregătim pentru fiecare episod și ce am învățat din toate episoadele pe care le-am creat până acum.
🔔 Revenim cu un nou sezon în 2023!!!
Până atunci, vă invităm să ne urmăriți pe instagram (@astia.suntem) pentru noutăți și să ascultați și episoadele din urmă!
Foto: Jacqueline Day
Frica de nou, numită și neofobie, este o problemă care poate avea un impact major în dezvoltarea noastră personală și chiar în funcționarea de zi cu zi.
Într-o măsură mai mică sau mai mare, cu toții avem frica de nou, este ceva înscris în genele noastre, pentru că omul primitiv avea toate motivele să se teamă de orice nu îi era familiar. Creierul nostru ancestral încă ne protejează de toate aceste pericole și asta nu e neapărat un lucru rău.
Mai mult, dacă ne gândim la felul în care un bebeluș descoperă lumea, la un moment dat apare teama că lucrurile noi ar putea sa îi provoace un disconfort. Un miros nou în loc de cel obișnuit al mamei, un alt ambient la culcare sau schimbarea unor obiecte cu care intră zilnic în contact îi poate crea o stare de nesiguranță.
Adulți fiind, descoperim în diferite situații că nu ne-am debarasat de aceste mecanisme și că teama de nou ia foarte multe forme și se poate sesiza în toate aspectele de viață - de la cel personal, la cel social, profesional sau în privința obiceiurilor alimentare, de sănătate și nu numai.
Frica de nou, pe cât este de naturală, pe atât de tare ne frânează - ne poate opri sau întârzia evoluția firească și dezvoltarea noastră la cel mai înalt nivel. Dacă există și avantaje, vedem totuși că dezavantajele sunt mult mai mari.
Discutăm în acest episod despre câteva dintre cauzele și mecanismele prin care acționează frica de noutate, în special despre teama de a începe lucruri noi (cu semnificație și impact pentru viitorul nostru). Venim cu exemple personale și felul în care am experimentat noi aceste temeri, dar și ce ne-a ajutat să le depășim.
Află în acest episod despre modalitățile care te pot ajuta și pe tine să iei noutățile ca pe o parte firească din viață și să decizi dacă vrei să te expui mai mult la nou, în viitor.
Foto: Drew Darby
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul din această săptămână discutăm despre mândria de a fi ocupat permanent și ce presupune să fii „dependent” de acest status.
Cultul persoanei mereu ocupate este promovat în toate industriile și domeniile de activitate și a devenit un fel de medalie de onoare, o modalitate de validare personală sau profesională. Teama că, dacă nu facem ceva în orice moment, putem fi considerați leneși sau chiar ne putem noi înșine judeca drept neproductivi, poate duce la un program complet dezechilibrat, în care momentele de socializare cu cei dragi sau de relaxare sunt înlăturate sau reduse la minimum.
Dezbatem o parte din motivele pentru care poți ajunge să fii mereu ocupat și felul în care se construiește o personalitate hiperactivă, care nu se poate bucura de momente de relaxare, nici atunci când sunt activi, nici la momentul pensionării.
Ascultă episodul dacă vrei să înțelegi de ce această stare îți poate provoca dependență și cum poți evita să cazi în patima „ocupării” constante, în speranța că astfel vei fi remarcat și apreciat de cei din jur.
Surse:
https://medium.com/be-unique/are-you-proud-of-being-busy-cca61024796e
https://www.countryliving.com/uk/wellbeing/news/a3526/signs-addicted-being-busy/
https://academic.oup.com/jcr/article/44/1/118/2736404
Foto: mauro mora
Este un măr roșu „roșu” până când cineva îl observă astfel? Dacă un meteorit cade peste o mașină și aceasta arde fără ca cineva să observe, acel eveniment a avut loc?
În episodul din această săptămână discutăm despre realitatea subiectivă, o paradigmă filozofică dezbătută de secole și care iese la suprafață după ce Premiul Nobel pentru fizică 2022 este împărțit de trei cercetători care au făcut pionierat în domeniul fizicii cuantice. Alain Aspect, John Clauser și Anton Zeilinger au adus, prin cercetările lor, dovezi că realitatea obiectivă, așa cum o înțelegem în prezent, este cel puțin contestabilă. Cercetările celor trei arată că universul nu este neapărat „real”, în sensul că anumite proprietăți depind de existența unui observator extern care să le măsoare.
Dacă fiecare dintre noi are propria sa realitate și există miliarde de realități concomitent, care sunt lucrurile asupra cărora putem ajunge la un consens că fac parte „obiectiv” din realitate și cum se întâmplă asta? Ce beneficii găsim în acceptarea faptului că fiecare persoană are propria sa realitate?
Ni s-a părut interesant să dezbatem pe marginea (subliniem marginea) acestui subiect, să încercăm să îl traducem într-un limbaj accesibil nouă și să vedem dacă putem extrage anumite implicații pentru dezvoltarea noastră personală.
Puteți asculta ce a ieșit în acest nou episod din podcastul Ăștia Suntem.
Foto - Georgios Kaleadis
Surse:
https://bigthink.com/starts-with-a-bang/quantum-entanglement-nobel-prize-physics/
Brown, A. (2015, April 13). Reality inferred: A subjective view of objectivity. Wake Review Literary Magazine & Club https://clubs.waketech.edu/wake-review/reality-inferred-abasi-n-brown/
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul din această săptămână, ne punem unele dintre cele mai istețe întrebări referitoare la jobul nostru actual și vă invităm și pe voi să o faceți! Am selectat opt întrebări semnificative pentru a-ți evalua satisfacția, potrivirea și motivația pentru locul actual de muncă. Sunt întrebări care au legătură cu cariera, fie ea la început, fie în plină desfășurare, dar și întrebări care ne ajută să ne descoperim pasiunile, atuurile și cum putem obține o stare de bine în legătură cu munca noastră.
Întrebările le ai mai jos, dar te invităm să asculți podcastul pentru a afla care sunt gândurile și percepțiile noastre cu privire la fiecare.
1. Cum va arăta industria in care lucrez peste 5 -10 ani?
2. Când m-am simțit ultima data fericit, motivat, împlinit sau mândru de/pentru ceea ce lucrez? (și cum mă simt duminica, înainte de săptămâna de lucru)
3. Sunt mulțumit cu cât timp liber am la dispoziție?
4. Cum arată o zi de muncă ideală pentru mine? Cum mă îmbrac, cu cine mă întâlnesc, unde sunt, ce program am, ce taskuri am?
5. Ce skill-uri am deja dezvoltate pentru munca mea și ce ar trebui să învăț nou pentru a rămâne relevant în domeniul meu?
6. Ce îmi cer mereu alții să fac pentru ei (cu ce îi ajut), ce cred alții că fac bine?
7. Opinia sau sugestiile mele contează în colectiv și pentru companie sau nu sunt luate în seama?
8. Dacă banii nu ar fi o problemă, ce aș lucra (față de ce fac acum)?
Poți răspunde la aceste întrebări în orice ordine și poți sări peste orice nu ți se pare relevant. Scopul lor este să îți aducă o perspectivă clară, un pic mai obiectivă și mai detaliată aspura felului în care te potrivești cu locul tău actual de muncă. Dacă ai schimbări de făcut sau dacă ești fericit cu poziția ta din prezent, este important să îți conștientizezi foarte bine situația și să îți poți planifica următorii pași.
Cover foto: Mario Gogh
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 13, discutăm pe larg despre nevoia de control și despre sentimentele pe care le încercăm, ca oameni, atunci când simțim că nu avem controlul, că nu avem posibilitatea de a alege.
Tema acestui episod se leagă strâns de situația ciudată pe care am trăit-o în luna septembrie, când am stat despărțiți timp de trei săptămâni din cauza faptului că o companie aeriană și-a anulat toate zborurile. Povestim detaliat ce s-a întâmplat, cum am acționat într-o situație stresantă și ce am învățat după toată această perioadă.
Discutăm despre beneficiile psihice pe care le aduce sentimentul că ai control, dar și despre cum această nevoie se poate întoarce împotriva ta. Cum se manifestă nevoia de control, cum poate escalada și cum influențează depresia atitudinea în fața gradului de control personal.
Analizăm metodele sănătoase de a reacționa atunci când nu avem control asupra unei situații sau când nu avem de ales. Vorbim, de asemenea, despre viața de tip Matrix și despre teorema responsabilității absolute, care ne învață că depinde mereu de noi cum percepem lucrurile care ni se întâmplă.
Surse:
1. Thompson SC. Will it hurt less if I can control it? A complex answer to a simple question. Psychological Bulletin. 1981;90:89–101.
2. Leotti LA, Iyengar SS, Ochsner KN. Born to choose: the origins and value of the need for control. Trends Cogn Sci. 2010 Oct;14(10):457-63. doi: 10.1016/j.tics.2010.08.001. PMID: 20817592; PMCID: PMC2944661.
Foto: Sivani Bandaru
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 12 discutăm despre certurile în cuplu și modul în care acestea definesc relația pe termen lung.
Toate cuplurile se ceartă, iar motivele pentru care o fac sunt extrem de variate, de la anumite obiceiuri deranjante ale partenerului până la chestiuni definitorii, precum dorința de a avea copii sau nu.
Felul în care te cerți cu partenerul spune multe lucruri despre tine. Dacă știi să asculți și să analizezi, ai empatie și știi să-ți asumi responsabilitatea, ai toate șansele să ieși dintr-o ceartă un partener mai bun și o persoană mai echilibrată. Există însă și feluri nesănătoase de a te certa: când arunci întreaga vină în cârca partenerului, când îi adresezi cuvinte jignitoare sau îi reproșezi toate greșelile din trecut.
Discutăm despre patru tipuri generale de a te certa, definite de John Gottman și preluate în studiile lor de alți autori și experți în relații. Acestea sunt: stilul evitant, stilul volatil, stilul validant și stilul ostil. Detaliem aceste stiluri și venim cu inputuri din relația noastră.
Care este cel mai „sănătos” stil, ce trebuie evitat, ce spune despre tine felul în care reacționezi la disputele cu partenerul. Analizăm cum am crescut noi în cei 15 ani de relații și avem, în final, o listă cu concluziile episodului.
Surse:
Foto: GR Stocks
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 11, numit în premieră și ”ediția”, discutăm despre obiectivele pe termen lung - ce sunt ele, cum le putem stabili și alege din multitudinea de obiective pe care le putem avea la un moment dat, cum ne asigurăm că ne ținem de ele și că le vom duce la bun sfârșit.
Punctăm două întrebări cheie care te pot ajuta să îți conturezi obiective autentice, în concordanță cu valorile tale personale: în ce fel vrei să arate viața ta peste 5-10-30 de ani și, mai important, unde te vezi peste acești ani dacă continui să faci exact ceea ce faci acum? Diferența între viziunea de viitor și rezultatele acțiunilor din prezent ne poate da multe răspunsuri despre ce putem schimba și ce suntem dispuși să urmărim cu perseverență.
Discutăm diferite strategii pe care le poți aplica pentru a avea în permanență scopul pe termen lung în prim-plan, indiferent de dificultățile apărute în viața de zi cu zi.
Mai multe cercetări evidențiază rolul recompenselor imediate și al feedback-ului primit pentru a reuși să îndeplinești obiective pe termen lung. Cu cât reușești să faci taskurile mici mai plăcute și mai satisfăcătoare, cu atât vei fi mai motivat să continui drumul de parcurs până la scopul final.
Flexibilitatea și posibilitatea de a te reorienta în planurile tale, de a profita de oportunității sau de a te răzgândi, sunt lucruri importante pentru persoanele care reușesc să își îndeplinească aceste planuri.
Grupurile de suport cu persoane care au aceleași obiective sau unele similare fac urmărirea unor scopuri pe termen lung mai ușoară. De asemenea, alinierea obiectivelor cu valori personale este esențială pentru reușită. Dar și lucruri mai mărunte, cum ar fi să îți propui mereu scopuri, mai mici sau mai mari, să înveți să le planifici și să te obișnuiești atât cu senzația de succes, cât și cu cea de eșec, sunt de ajutor pentru a deveni un om care poate să își propună obiective pe termen lung și să le ducă la capăt.
Discutăm despre planurile noastre pe termen lung, atât în cuplu cât și individual, felurile în care le-am abordat și ce obiective avem setate în acest moment. Ne evaluăm șansele de reușită și vedem în ce stadiu ne aflăm cu fiecare.
Dacă vrei să fii la curent cu toate episoadele noastre, abonează-te!
Foto: Venti Views on Unsplash
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
Discutăm în acest episod despre depresie și impactul pe care social media îl are în manifestarea simptomelor depresive. Dacă social media este o apariție relativ nouă în viețile noastre, depresia cu siguranță o precede. Cu toate acestea, cazurile de depresie și de alte tulburări conexe, sunt în creștere și numeroși cercetători și-au pus problema dacă folosirea aplicațiilor de socializare au un impact și care este acesta.
Deși este greu de tras o linie directă între rețelele de socializare și depresie, iar corelațiile dintre folosirea intensă a social media și depresie, conform studiilor, nu sunt unele foarte mari, tot mai multe persoane mărturisesc disconfort și efecte negative atunci când petrec timp mai mult în mediul online. Din cauza folosirii excesive, sunt neglijate activitățile care ne protejează psihicul, precum sportul, petrecerea timpului în aer liber, cititul unei cărți, comunicarea cu cei dragi.
Povestim cum simțim noi impactul social media în viețile noastre și care sunt lucrurile care nouă ne fac bine sau unde am observat că ne încărcăm prea mult, negativ, cu gânduri și îngrijorări care nu sunt ale noastre.
Vedem și care este timpul efectiv pe care îl petrecem noi pe aplicațiile de socializare și dezbatem în ce măsură am putea să îl reducem și ce beneficii am putea să obținem din reducerea lui.
Avem și o listă de idei - tehnici și metode pe care le considerăm utile în cazul în care simți că timpul petrecut pe social media îți face mai mult rău decât bine.
Dacă te simți încărcat de conținutul din rețele, cu siguranță o pauză este binevenită, iar dacă experimentezi oricare dintre simptomele depresive, vorbește cu cineva și cere ajutor.
Fiți bine cu voi și alegeți cu grijă felul în care vă petreceți timpul!
Studiul în discuție la minutul 11:40 - - - Hunt, M., Marx, R., Lipson, C., & Young, J. (2018). No More FOMO: Limiting Social Media Decreases Loneliness and Depression. Journal Of Social And Clinical Psychology, 37(10), 751-768. doi: 10.1521/jscp.2018.37.10.751
Celelalte studii menționate în episod:
Seabrook EM, Kern ML, Rickard NS. Social Networking Sites, Depression, and Anxiety: A Systematic Review. JMIR Ment Health. 2016 Nov 23;3(4):e50. doi: 10.2196/mental.5842. PMID: 27881357; PMCID: PMC5143470.
Lyall LM, Wyse CA, Graham N, et al. Association of disrupted circadian rhythmicity with mood disorders, subjective wellbeing, and cognitive function: A cross-sectional study of 91 105 participants from the UK Biobank. Lancet Psychiatry. 2018;5(6):507-514. doi:10.1016/S2215-0366(18)30139-1
Jeffrey Lambert, George Barnstable, Eleanor Minter, Jemima Cooper, and Desmond McEwan.Taking a One-Week Break from Social Media Improves Well-Being, Depression, and Anxiety: A Randomized Controlled Trial.Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking.May 2022.287-293.http://doi.org/10.1089/cyber.2021.0324
https://www.verywellmind.com/social-media-and-depression
Credit foto: Adrian Swancar
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 9 discutăm despre concediul de creșterea a copilului - cum se acordă el în România față de alte țări europene, cât este de importantă opțiunea ca acest concediu să fie luat și de tată, care este impactul în relație atunci când tatăl intră în CCC și care sunt prejudecățile despre bărbații care au grijă de copilul lor.
O serie de studii recente realizate în Statele Unite și în Europa arată o multitudine de beneficii pentru părintele care intră în concediul de creșterea a copilului, nu doar pentru relația și atașamentul create cu bebelușul, ci și pentru propria sănătate mintală și pentru relația de cuplu.
Discutăm cum am procedat noi și cum am ales, ce a fost important și cum ne-am simțit fiecare în perioada CCC. Credem că importante sunt distribuirea sarcinilor și cultivarea relației cu copilul, nu cine sta în ccc și pe ce perioadă.
Noi suntem convinși că și tații pot să își asume responsabilitățile mari în creșterea copilului, nu doar sarcini conexe sau pe lângă casă atunci când apare un membru al familiei, iar acest lucru întărește relația într-o perioadă bulversantă și obositoare, cu multe elemente noi.
Ascultă episodul și spune-ne care este părerea ta despre tații care intră în CCC, dacă luați în considerare această variantă în cazul în care urmează să deveniți părinți sau dacă procesul vostru de decizie a fost diferit.
Surse:
Richard J. Petts, Daniel L. Carlson, and Chris Knoester, “If I [take] leave, will you stay? Paternity leave and relationship stability,” Journal of Social Policy, October 2020, Volume 49, Number 4, pp. 829–49
Natalène Séjourné et al., “[Effect of paternity leave on maternal postpartum depression],” Gynécologie Obstétrique & Fertilité, June 2012, Volume 40, Number 6, pp. 360–64
Elly-Ann Johansson, “The effect of own and spousal parental leave on earnings,” Institute for Labour Market Policy Evaluation working paper, number 2010:4.
Colantuoni, F. and Diome-Deer, W., 2021. A fresh look at paternity leave: Why the benefits extend beyond the personal. [online] McKinsey & Company. <https://www.mckinsey.com/business-functions/people-and-organizational-performance/our-insights/a-fresh-look-at-paternity-leave-why-the-benefits-extend-beyond-the-personal>
Cover foto: Yuri Shirota
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 8 ne-am propus să continuăm discuția pornită săptămâna trecută, despre mindset-ul financiar și să analizăm rădăcinile unor credințe limitative despre bani și despre succesul profesional.
Am selectat opt lucruri pe care noi și cei din generația noastră le-am auzit frecvent de la părinți și care ne-au indus de multe ori anxietate și temeri în jurul banilor. Aceste vorbe pot distorsiona felul în care ne vedem fericiți la muncă sau în carieră și ne blochează atunci când suntem puși în fața unor decizii de viață. Discutăm felurile în care ele ne pot conduce spre o viață plină de tensiune și anxietate în jurul banilor.
Cele opt lucruri pe care le-am auzit noi cel mai des în copilărie și adolescență și pe care le discutăm în acest episod:
Toate aceste vorbe au avut de multe ori un rol în formarea noastră, dar de la un anumit punct încolo au devenit credințe limitative. Ne-au făcut să fim poate mai precauți decât ar fi cazul, sunt menite să inhibe spiritul antreprenorial sau să te mențină captivul unor situații complet neconvenabile din punct de vedere profesional.
Ascultă episodul 8 dacă vrei sa înțelegi de unde ți se trag unele credințe despre bani și ce înseamnă succesul profesional pentru tine.
Cover foto: Sandy Millar
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 7 discutăm despre gestionarea banilor în familia noastră, despre cum facem noi să fim împăcați cu situația financiară și care sunt principalele metode care ne-au ajutat de-a lungul timpului să ne împrietenim atât cu bugetul, cât și cu gândurile anxioase sau temerile pe care fiecare le are referitor la viitorul financiar.
Am selectat opt idei valoroase pentru noi și am exemplificat cum le aplicăm în așa fel încât să avem mereu idee despre cheltuielile lunare și cum să ne planificăm bugetul fără emoții și stres.
Deși nu avem niciunul vocație de finanțist sau investitor, suntem conștienți că o bună relație cu banii ne aduce mai aproape de armonie și echilibru, atât în relație, cât și independent.
Dacă și pe tine te preocupă tema banilor și vrei să afli care sunt metodele noastre de coping în jurul finanțelor personale, ascultă episodul și spune-ne care ți se pare cea mai interesantă idee sau care sunt tehnicile pe care tu le aplici pentru gestionarea banilor.
Cover foto: Naveen Chandra
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
A ieșit un scandal național legat de copiii care fac gălăgie în public, așa că ne-am pus la „bătaie” expertiza de părinți din ultimul an și patru luni, ca să răspundem la câteva întrebări importante.
Mai ieșim la restaurant și la bar cât e copilul mic?
Îl ducem cu avionul în primii lui ani de viață?
La nuntă îl luăm sau nu?
Dar la teatru, la concert ori la meci?
Cum gestionăm pornirile războinice ale celor care n-au copii și par traumatizați de prezența lor?
Discutăm concret în episodul 6 al podcast-ului, unde analizăm și câteva dintre comentariile deplasate stârnite de postarea inițială.
Nu uita să te abonezi ca să nu ratezi niciun episod din „Ăștia Suntem”.
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 5 vorbim despre sindromul impostorului, ce este acest fenomen psihologic, cum se manifestă el la nivel cognitiv, emoțional și comportamental și care sunt domeniile în care poate să apară impostorismul.
-> Sindromul impostorului este un fenomen descris încă din anii ‘70, dar care a început să prindă o popularitate în limbajul comun în ultimul deceniu. Numeroase studii documentează existența lui la diferite categorii profesionale, atât la femei, cît și la bărbați. Una dintre autoarele studiului original care documentează acest tip de experiență interioară (Clance, P.R.) a dezvoltat un test pentru a vedea în ce măsură experimentăm sau nu sindromul impostorului.
-> Pentru că sunt mai multe studii care vorbesc despre faptul că femeile sunt mai afectate decât bărbații de acest tip de fenomen, comparăm experiențele fiecăruia cu acest „sindrom”.
-> Discutăm dacă sindromul impostorului are anumite beneficii și în ce măsură pot ele depăși dezavantajele. Mergem pe firul istoric, în evoluția speciei umane și argumentăm dacă nu cumva sindromul impostorului a ajutat supraviețuirea tribului, plecând de la alte explicații din psihologia evoluționistă pentru diferite tulburări psihologice.
-> Pentru că am observat folosirea termenului de sindrom al impostorului inclusiv pentru relația de cuplu, dezbatem dacă nu cumva stări mai simplu de explicat (cum ar fi o stimă de sine scăzută) sunt etichetate în mod vag și exagerat drept sindrom al impostorului.
-> În final, anunțăm o binemeritată vacanță de o săptămână, timp în care vom pregăti o listă întreagă de noi subiecte care ne afectează pe fiecare dintre noi, fie în mediul de lucru, cel personal sau interpersonal. Revenim pe 14 IULIE cu un nou episod!
Surse:
1. Studiul original care descrie sindromul impostorului - Clance, P. R., & Imes, S. A. (1978). The imposter phenomenon in high achieving women: Dynamics and therapeutic intervention. Psychotherapy: Theory, Research & Practice, 15(3), 241–247. https://doi.org/10.1037/h0086006
2. Podcastul „A slight change of Plans”, realizat de @DrMayaShankar - episodul cu Adam Grant se numește „Adam Grant Thinks Again”, a fost publicat în iulie 2021 și se găsește pe Spotify, Google Podcasts sau Apple Podcast.
Credit foto: Anthony Tran
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 4 discutăm despre bacalaureat, despre ce s-a schimbat de când am dat noi bac-ul și ce a rămas la fel.
Ca doi adulți care au trecut deja acum 18, respectiv 17 ani, peste acest examen "al maturității", povestim despre cum era pe vremea noastră, care au fost factorii de stres principali și cum am gestionat situația atunci.
Ne amintim de presiunea imensă și nenecesară și observăm că ea este, în continuare, imensă și nu foarte utilă chiar și în zilele noastre.
Dezbatem rolul profesorilor și al părinților, în contextul stresului provocat de examenele de la bac, dar și al media și al producătorilor de știri.
Le urăm tuturor elevilor succes la corectare, note cinstite și un cât mai bun management al stresului pentru toate examenele care vor urma!
Surse
1. Statistica INS 2020 - https://www.edupedu.ro/ins-din-452-de-mii-de-someri-cati-a-avut-romania-in-2020-aproape-jumatate-terminasera-liceul
2. Articol despre examenul de final de liceu din Hong Kong - https://hongkongfp.com/2018/03/24/dse-hong-kongs-high-pressure-exams-inflict-long-term-harm-survivors
Cover foto: Siora Photography / Unsplash
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 3 discutăm despre sarcinile casnice, cine și cum le face, și cum afectează asta relația de cuplu. Vorbim despre tiparele de curățenie pe care fiecare le are moștenite de la părinți dar și despre cum poți ajunge la o stare de împăcare, cu tine și cu partenerul tău, chiar și atunci când faci mai multe sau când niciunul nu face nimic.
Statisticile din diferite țări arată că, în cuplurile heterosexuale, femeia este cea care preia greul curățeniei și că, deși petrece mai puțin timp cu treburile casnice față de acum câțiva zeci de ani, există o diferență mare de efort depus față de cel al partenerului.
Cazurile ideale, în care se distribuie în mod egal toate treburile casei, sunt rare, iar cel/cea care preia mai multe decât celălalt ajunge să aibă gânduri și sentimente negative atât față de task-urile în sine, cât și față de partener.
Discutăm în mod sincer despre rutina noastră de curățenie, cine duce gunoiul, cine spală vasele și cât de dificil a fost să ajungem la echilibrul din prezent. Trecem prin stilurile de curățenie ale familiilor noastre de origine și disecăm emoțiile pe care le asociem cu treburile casei. Analizăm cum am putea să îmbunătățim situația actuală și ne dăm cu părerea despre cum fac curățenie vedetele și cuplurile lgbt.
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
În episodul 2, vorbim despre compatibilitate. Ce este și de ce se discută atât de mult despre ea? Cum știi dacă ești sau nu compatibili cu partenerul tău?
Discutăm despre goana după „partenerul ideal” și modurile superficiale în care oamenii își caută jumătatea. Contează cu adevărat zodiacul? Aplicațiile gen Tinder fac mai mult bine sau mai mult rău? Opusele chiar se atrag?
Analizăm limbajele iubirii & tipurile de compatibilități și încercăm să găsim secretele unei relații sănătoase, armonioase și de lungă durată.
Încheiem episodul, ca de obicei, cu reflecții și concluzii.
Compatibilitatea și miturile din jurul ei. Te potrivești cu partenerul tău? Care sunt predictorii unei relații de durată?
Resurse:
6:15 - Studiu despre comapatibilitatea zodiilor - The validity of astrological predictions on marriage and divorce: a longitudinal analysis of Swedish register data (2020) https://www.researchgate.net/publication/346282138_The_validity_of_astrological_predictions_on_marriage_and_divorce_a_longitudinal_analysis_of_Swedish_register_data
12:10 - Studiu despre limbaj și succesul relațiilor - Language style matching predicts relationship initiation and stability (2011) - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21149854/
Foto cover: Sven Mieke/Unsplash
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
Discutăm în acest episod despre cum și cât muncim noi, cât este de benefic să lucrezi într-un domeniu care te pasionează și care este motivația cea mai potrivită pentru noi atunci când muncim.
Povestim despre câte ore ar trebui să aloci job-ului, din punct de vedere al sănătății mintale, în ce context a apărut programul de lucru de opt ore și care sunt capcanele muncii de acasă.
Dezbatem cât de important este pentru relația de cuplu să cunoști ce și cum lucrează fiecare.
Închidem cu reflecții despre burnout și cum am procedat noi să îl evităm.
Cărțile și studiile pomenite în podcast:
min. 08:55 - Link carte - Johann Hari - Lost Connections - cartea se găsește și în limba română, „Legături Pierdute”, apărută la Editura Trei, 2019.)
min. 7:15 - Studiu despre corelația dintre câștigurile financiare și fericire
Kahneman D., Deaton A. - „High income improves evaluation of life but not emotional well-being”. (2010)
min. 10:00 - Studiu despre numărul optim de ore de lucru pentru sănătatea mintală
Cover foto: Marvin Meyer/Unsplash
Îți mulțumim că asculți „Ăștia Suntem”, un podcast independent, realizat de Ionuț Axinescu (jurnalist) și Victorița Axinescu (psiholog clinician și antreprenor).
Povestim aici despre cine suntem, ce facem și de ce ai vrea să ne asculți. Un scurt episod de încălzire (și testat microfonul).
Anul ăsta sărbătorim 15 ani de relație și ne-am decis să începem împreună acest podcast. Ne-am propus să aducem în discuție tot felul de subiecte care ne dor pe toți, din viața de familie sau cea profesională și să oferim, la fiecare episod, atât versiunea noastră subiectivă, bazată 100% pe experiențe autentice, cât și cea pe care studiile de specialitate sau alți oameni mai smart au confirmat-o.
Suntem tot timpul în priză în relația noastră, am reușit cam tot ce ne-am propus până acum, suntem un cuplu fidel, nu ne plictisim niciodată unul cu altul, îmbinăm destul de bine momente de relaxare cu cele care ne alungă monotonia. Avem și momente proaste în relație, evident, dar ele sunt far outnumbered de cele faine și credem noi ca sunt lucruri bune de luat din experiențele noastre acumulate în toți anii impreuna.
Și, oricum, știi cum se zice, e bine sa înveți pe propria piele, dar și mai simplu sa înveți din greșelile altuia.
Vă așteptăm în fiecare joi seara să ne auziți în dezbateri și confruntări de idei - dintre cele mai smart sau mai puțin.
#astiasuntem #podcastindependent