Ai observat câtde repede punem etichete oamenilor?
„El e introvert.” „Ea e un lider născut.”
Pare eficient – dar ce pierdem atunci când începem să credem în propriilenoastre etichete?

În afaceri,etichetarea poate părea claritate, dar de multe ori deformează realitatea.
Pentru că în spatele fiecărui „tip” e un om – și în spatele fiecărui om, opoveste care nu încape în categorii simple.

#Leadership #HR#Comunicare #Psihologie #CulturaOrganizațională #Diversitate#DezvoltarePersonală #Mindset #Coaching #HRMoldova #HRRomania

Descoperăcele mai frecvente greșeli făcute de intervievatori și cum să le eviți pentru aasigura un proces de recrutare corect și eficient. Află de ce interviurilestructurate sunt esențiale și cum prejudecăți precum prejudecata legată defrumusețe îți pot influența deciziile. Ascultă pentru a afla cum poțiîmbunătăți procesul de recrutare și atrage cei mai buni candidați.
#InterviuriDeAngajare #GreșeliLaRecrutare #InterviuriStructurate#SfaturiRecrutare #ResurseUmane #PrejudecățiÎnRecrutare #SfaturiInterviu#ResurseUmane #ProcesDeRecrutare #ExperiențăCandidați

A fi autentic este întotdeauna abordarea corectă? În lumea corporativă, unde tragem linia între autenticitate și interpretarea unui rol? Urmăriți discuția despre cum echilibrăm complexitatea noastră interioară și comportamentul exterior.

#Autenticitate #CulturaCorporativă #AbilitățiDeComunicare #CreștereProfesională #ComplexitateInterioră #ValoriPersonale #ConstruireaÎncrederii

Laudele pot fi un instrument puternic de motivare, dar știați că pot avea și consecințe neintenționate? Fie că face pe cineva mai vulnerabil la provocările viitoare sau chiar are un efect contrar într-o conversație, modul în care oferim laude contează. Atât în context personal, cât și profesional, este esențial să luăm în considerare modul și motivul pentru care oferim feedback.

#PsihologiaComunicării #Feedback #Motivație #Leadership #InteligențăEmoțională #MentalitateDeCreștere #CulturaLaLoculDeMunca #PsihologiaÎnAfaceri

Literatura

Brehm, J. W.,& Brehm, S. S. (1981). Psychologicalreactance: A theory of freedom and control.Academic Press.

Müller, C. M., & Dweck, C. S.(1999). Praise and personality: Implications for the development ofcompetence and motivation. Journal of Personality and Social Psychology,77(4), 868-879. https://doi.org/10.1037/0022-3514.77.4.868

Schulz von Thun, F. (2008). Miteinander reden von A bis Z: DiePsychologie der Kommunikation (1st ed.). RowohltTaschenbuch Verlag.

Conflictul nu arată întotdeauna așa cum ne așteptăm. Doar pentru că nu există tensiuni vizibile, nu înseamnă că totul este în regulă. În ultimul meu episod, explorez modul în care neînțelegerile tacite și conflictele ascunse pot afecta în mod silențios angajamentul, colaborarea și retenția echipei tale. Este timpul să regândim ce înseamnă cu adevărat „conflictul” la locul de muncă. #GestionareaConflictelor #HR #DinamicaEchipei #AngajamentulAngajaților #CulturaOrganizațională

Referințe

Allen, D. G.,& Griffeth, R. W. (2001). Employeeturnover and retention: A meta-analytic review. Journal of Applied Psychology, 86(5), 1134-1151.https://doi.org/10.1037/0021-9010.86.5.1134

De Dreu, C. K. W., & Gelfand, M.J. (2008). Conflict in the workplace: A dynamic perspective. InternationalJournal of Conflict Management, 19(3), 210-232.https://doi.org/10.1108/10444060810877517

Fisher, R., Ury, W., & Patton,B. (2011). Getting to yes: Negotiating agreement without giving in (3rded.). Penguin Books.

Jehn, K. A. (1995). A multimethodexamination of the benefits and detriments of intragroup conflict. AdministrativeScience Quarterly, 40(2), 256-282. https://doi.org/10.2307/2393395

Thomas, K. W. (1992). Conflictand conflict management: Reflections and update. Journal of OrganizationalBehavior, 13(3), 265-274. https://doi.org/10.1002/job.4030130307

Ai avut vreodată remușcări după o conversație dificilă?

Acel sentiment sâcâitor de „Ar fi trebuit să spun...“ nu ține de inteligență sau noroc, ci de pregătire. Psihologul Friedemann Schulz von Thun arată cum echipa noastră interioară poate determina succesul sau eșecul comunicării.

Care membri ai echipei sunt prezenți când vorbești și care lipsesc?

👉 Descoperă cum să-ți antrenezi echipa interioară și să intri pregătit în următoarea conversație.

Literatura

Böckler, A.,Bräuer, J., Grosse Holtforth, M., & Ehrenthal, J. C. (2020). Know thy selves: Learning to understand oneself increasesthe ability to understand others.Frontiers inPsychology, 11.https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.571746 PMC

Hodgdon, H. B.,van der Kolk, B., Southwell, K., Hrubec, T., & Schwartz, R. C. (2021). Internal Family Systems Therapy for Posttraumatic StressDisorder Among Survivors of Multiple Childhood Trauma. Journal of TraumaticStress, 34(3), 652-662. https://doi.org/10.1080/10926771.2021.2013375Tandfonline+1

Schulz von Thun, F. (1998). Miteinander reden 3: Das Innere Teamund situationsgerechte Kommunikation: Kommunikation, Person, Situation. Reinbek bei Hamburg, Germany:Rowohlt. PMC+1

Schwartz, R.C., Sweezy, M. (2019). InternalFamily Systems Skills Training Manual: Trauma-Informed Treatment for Anxiety,Depression, PTSD & Self-Esteem.Oakland, CA: Internal Family Systems Institute. IFS Institute

Van der Kolk, B., Hodgdon, H. B.,& Schwartz, R. C. (2024). Online Group-Based Internal Family SystemsTreatment for PTSD: Feasibility and Acceptability of the Program. Journal ofClinical Psychology, 80(8), 1374-1390. PMC

Ai observat vreodată o conversație animată în mintea ta, fiecare voce împingându-te într-o direcție diferită? Stăpânirea acestor voci interioare este primul pas către o comunicare mai clară și mai autentică cu lumea.

#DialogInterior #ConștientizareDeSine #PsihologiaComunicării #EchipaInterioră #LeadershipDinInterior

References

López-Jiménez, A. M., &Rodríguez-Testal, J. F. (2016). Relationship between inner dialog andideas of reference and the mediating role of dissociation. Scandinavian Journal of Psychology.  https://doi.org/10.1111/sjop.12344

Oleś, P. K., & Brinthaupt, T. M. (2020). Types of inner dialogues andfunctions of self-talk: Comparisons and implications. Frontiers inPsychology, 11, 227. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2020.00227

Van der Ven, E., & Peled-Avron, L. (2015). Bringing the “self” intofocus: Conceptualising the role of self-experience for understanding andworking with distressing voices. Frontiers in Psychology, 6, 1129. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2015.01129

Schulz von Thun, F. (2003). Miteinanderreden 3: Das innere Team und situationsgerechte Kommunikation. Reinbek bei Hamburg: Rowohlt.

Discursurile în public sunt repetate, scrise și previzibile. Dar ce putem spune despre conversațiile pe care nu le putem planifica, cele care iau o turnură neașteptată, stârnesc emoții sau schimbă rolurile pe loc? În acest episod din Provocarea fără scenariu, explorăm motivele pentru care conversațiile din viața reală par adesea mai grele decât urcarea pe scenă și cum le puteți gestiona cu mai multă încredere.

Literatura

Afifi, W. A., & Weiner, J. L. (2004). Toward a theory of motivatedinformation management. CommunicationTheory, 14(2), 167–190. https://doi.org/10.1111/j.1468-2885.2004.tb00310.x

Kaneko, A. (2024). Communication apprehension in the workplace: The role ofposition and facilitation skills. Business and Professional Communication Quarterly. Advanceonline publication. https://doi.org/10.1177/23294906241295696

Lillie, T., Venetis, M. K., &Chernichky-Karcher, S. (2023). Resilience communication mitigates thenegative relational effects of topic avoidance: Evidence from parentalcaregiving and COVID-19 pandemic contexts. Personal Relationships, 30(4), 1252–1273. https://doi.org/10.1111/pere.12508

McCroskey, J. C., Beatty, M. J., Kearney, P., & Plax, T. G. (1985). Thecontent validity of the PRCA-24 as a measure of communication apprehensionacross communication contexts. CommunicationQuarterly, 33(3), 165–173. https://doi.org/10.1080/01463378509369595

Fiecare echipă are o „persoană dificilă” - colegul care spune mereu nu, contestă fiecare idee sau pare incredibil de negativ. Dar dacă acest comportament reflectă de fapt o virtute ascunsă? În acest episod, explorăm cum recunoașterea binelui în rău poate transforma conversațiile dificile și poate aduce mai mult echilibru echipei tale.

Literatura

Baege, M. (2018). Bowen family systems theory. Vermont Center forFamily Studies. Retrieved fromhttps://vermontcenterforfamilystudies.org/about/bowen-family-systems-theory/

Brown, J., & Errington, L. (2024). Bowen family systems theory andpractice: Illustration and critique revisited. ResearchGate. Retrievedfrom https://www.researchgate.net/profile/Jenny-Brown-2/publication/381014808_Bowen_family_systems_theory_and_practice_Illustration_and_critique_revisited/links/66829e8e0a25e27fbc1a1f34/Bowen-family-systems-theory-and-practice-Illustration-and-critique-revisited.pdf

Schulz von Thun, F. (1989). DasWerte- und Entwicklungsquadrat. Schulz von Thun Institut. Retrievedfrom https://www.schulz-von-thun.de/die-modelle/das-werte-und-entwicklungsquadrat

The Bowen Center for the Study of the Family. (n.d.). Introduction toBowen theory. Retrieved from https://www.thebowencenter.org/introduction-eight-concepts

Verywell Mind. (2022, January 10). What is family systems therapy?.Retrieved from https://www.verywellmind.com/family-systems-therapy-definition-techniques-and-efficacy-5213785

Auzim adesea că dezvoltarea începe doar în afara zonei noastre de confort. Dar adevărul este mai nuanțat: progresul durabil are loc în zona de învățare, nu atunci când suntem cuprinși de panică. În acest episod, voi explica de ce este esențial să păstrăm anumite zone de stabilitate dacă vrem să ne dezvoltăm cu curaj în alte domenii.

Literatura

Bodie, G. D. (2010). A racing heart,rattling knees, and ruminative thoughts: Defining, explaining, and treatingpublic speaking anxiety. Communication Education, 59(1), 70–105.https://doi.org/10.1080/03634520903443849

Csikszentmihalyi, M. (1990). Flow:The psychology of optimal experience. New York: Harper & Row.

McKenzie, M. (2003). Beyond “theoutward bound process”: Rethinking student learning. Journal of ExperientialEducation, 26(1), 8–23. https://doi.org/10.1177/105382590302600104

White, A. (2009). From comfort zoneto performance management: Understanding development and performance. Journalof Management Development, 28(5), 414–427.https://doi.org/10.1108/02621710910955985

Yerkes, R. M., & Dodson, J. D.(1908). The relation of strength of stimulus to rapidity of habit‐formation. Journalof Comparative Neurology and Psychology, 18(5), 459–482.https://doi.org/10.1002/cne.920180503

„Conflictul nu este întotdeauna distructiv – de fapt, atunci când este gestionat corect, poate clarifica ideile, stimula claritatea și încuraja inovarea. Fie că este vorba de o dezbatere riguroasă sau de tensiuni structurate legate de sarcini, conflictul potrivit – gestionat cu siguranță psihologică și respect – poate transforma discordia în descoperire.”

#ConflictProductivity #InnovationThroughDebate #PsychologicalSafety #GrowthMindset #Leadership

Literatura

Bradley, B. H., Postlethwaite, B. E., Klotz, A. C., Hamdani, M. R., &Brown, K. G. (2012). Reaping the benefits of task conflict in teams: Thecritical role of team psychological safety climate. Journal of Applied Psychology, 97(1), 151–158.https://doi.org/10.1037/a0024200

De Dreu, C. K. W., &Weingart, L. R. (2003). Task versus relationship conflict, teamperformance, and team member satisfaction: A meta-analysis. Journal of Applied Psychology, 88(4),741–749. https://doi.org/10.1037/0021-9010.88.4.741

De Wit, F. R. C., Greer, L. L., & Jehn, K. A. (2012). The paradox ofintragroup conflict: A meta-analysis. Journal of Applied Psychology, 97(2), 360–390.https://doi.org/10.1037/a0024844

Farh, J. L., Lee, C., & Farh, C. I. C. (2010). Task conflict and teamcreativity: A question of how much and when. Journal of Applied Psychology, 95(6), 1173–1180.https://doi.org/10.1037/a0020015

Jehn, K. A. (1995). A multimethod examination of the benefits and detrimentsof intragroup conflict. AdministrativeScience Quarterly, 40(2), 256–282. https://doi.org/10.2307/2393638

Toată lumea are acea conversație pe care și-ar dori să o poată repeta.

Dar dacă acel „eșec” ar fi cel mai bun feedback pe care l-ai primit vreodată?

În acest episod, împărtășesc 5 modalități practice de a gestiona regretul conversațional - nu prin suprimarea lui, ci prin transformarea lui într-un instrument de creștere. Util în special pentru lideri, coachi și oricine lucrează zilnic cu oamenii.

Cărți• Carol Dweck: Mindset: The New Psychology of Success• Maxwell Maltz: Psycho-CyberneticsArticole1. Dweck, C. S. (2006). "Mindsets and Human Nature: Promoting Change in the Middle East, the Schoolyard, the Corporation, and the Clinic." American Psychologist.2. Dweck, C. S. (1986). "Motivational processes affecting learning." American Psychologist.3. Dweck, C. S., & Leggett, E. L. (1988). "A social-cognitive approach to motivation and personality." Psychological Review.

Ce este mai terifiant decât păianjenii sau înălțimile? Pentru mulți profesioniști, este vorbitul în public.

În cel mai recent episod al podcastului meu Psihologia comunicării, abordăm rădăcinile fricii de scenă și explorăm ce funcționează de fapt pentru a o depăși - conform științei.

🚩 De ce simțim anxietatea discursului, chiar și atunci când suntem pregătiți?

🧠 Ce rol joacă temperamentul?

🛠️ Și cum vă puteți antrena mintea și corpul pentru a prospera pe scenă în loc să înghețați?

Cu perspective din psihologia comunicării, neuroștiință și tehnici practice pentru profesioniști, traineri și lideri.

🎧 Ascultă acum - și află cum să transformi frica în concentrare.

#PublicSpeaking #StageFright #CommunicationPsychology #Podcast #Leadership #EmotionalIntelligence

Lectură recomandată:

În acest episod din Psihologia comunicării, explorăm cum să deveniți mai flexibili în conversații - nu doar vorbind, ci adaptându-vă și conectându-vă cu adevărat în diferite contexte.

Bazându-ne pe cercetări de ultimă oră, examinăm strategii practice precum:

- Dezvoltarea flexibilității cognitive pentru o mai bună adaptare la indiciile conversaționale (Chesebro & Martin, 2003; Richter et al., 2020)

- Dezvoltarea unei mentalități de flexibilitate a comunicării prin autocunoaștere și adaptare situațională (Martin & Rubin, 1995)

- Navigarea în contexte culturale prin adaptarea stilurilor de comunicare la medii diverse (Hall, 1976; Klopf, 2009)

Cum ne putem lărgi sistematic orizonturile conversaționale? Prin implicarea în conținut din diferite regiuni, profesii și culturi - literatură, podcasturi, interviuri - care ne pun la încercare cadrele obișnuite.

Fiți pe recepție pentru a învăța:

✓ De ce contează flexibilitatea (pentru empatie, influență, reziliență)

✓ Cum să vă antrenați mușchii conversaționali prin expunere

✓ Exemple și exerciții reale pentru a aprofunda adaptabilitatea

Alăturați-vă conversației! Cum v-ați adaptat stilul de comunicare în situații neașteptate? Lasă-ți opiniile sau întrebările în comentarii 👇 și haideți să construim împreună un peisaj al dialogului mai flexibil și mai incluziv.

#comunicare #psihologie #intercultural #flexibilitate #podcast #conversații #ascultare

Lectură recomandată:

Chesebro, J.W., & Martin, M. M. (2003). Therelationship between conversational sensitivity, cognitive flexibility, verbalaggressiveness and indirect interpersonal aggressiveness. Communication Research Reports, 20(2), 143–150.

Hall, E. T. (1976). BeyondCulture. New York, NY: Doubleday.

Klopf, D. W. (2009). Interculturalcommunication encounters (7th ed.). Boston, MA: Allyn & Bacon.

Martin, M.,& Rubin, R. B. (1995). Thedevelopment of a communication flexibility measure. Communication Research Reports, 12(2), 145–158.r

Richter, F.,Segerer, P., & Knoblich, G. (2020). Anapproach to social flexibility: Congruency effects during word-by-word turntaking. PLOS ONE, 15(5), e0235083.

Cum reacționați atunci când faceți o greșeală de comunicare - defensivă, rușine... sau curiozitate?

În acest episod al podcastului meu despre psihologia comunicării, explorez modul în care putem adopta o atitudine de gestionare a erorilor atunci când vorbim - mai ales când miza este mare. Bazându-ne pe cercetările lui Michael Frese și ale altora, discutăm despre modul în care greșelile pot deveni pietre de temelie pentru învățare, adaptabilitate și conexiune autentică.

✅ Aflați cum să transformați erorile în perspective

✅ Descoperiți rolul reglării emoțiilor și al mentalității

✅ Regândiți modul în care locul dvs. de muncă tratează greșelile de comunicare

🔗 Ascultați acum și spuneți-mi ce greșeli v-au învățat cel mai mult.

#CommunicationSkills #Psychology #ErrorManagement #Leadership #GrowthMindset #Podcast

Lectură recomandată:

Frese, M., & Keith, N. (2015). Errormanagement theory: From training to performance: Key concepts and empiricalfindings. In S. Sonnentag, U. Frese, & C. E. M. Peeters (Eds.), Psychologicalmanagement of individual performance (pp. 111–131). Wiley.

Keith, N., & Frese, M. (2005). Self-regulationin error management training: Emotion control and metacognition as mediators ofperformance effects. Journal of Applied Psychology, 90(4), 677–691.https://doi.org/10.1037/0021-9010.90.4.677

Rybowiak, V., Garst, H., Frese, M.,& Batinic, B. (1999). Error orientation questionnaire (EOQ):Reliability, validity, and different language equivalence. Journal ofOrganizational Behavior, 20(4), 527–547.https://doi.org/10.1002/(SICI)1099-1379(199907)20:4<527::AID-JOB886>3.0.CO;2-G

Van Dyck, C., Frese, M., Baer, M.,& Sonnentag, S. (2005). Organizational error management culture and itsimpact on performance: A two-study replication. Journal of AppliedPsychology, 90(6), 1228–1240. https://doi.org/10.1037/0021-9010.90.6.1228

Cu toții spunem că comunicarea este esențială - dar când vine vorba de a primi feedback cu privire la propriile noastre abilități, mulți dintre noi înghețăm sau fugim. De ce?

În acest episod al podcastului Psihologia comunicării, explorez motivele psihologice surprinzătoare din spatele rezistenței noastre de a ne îmbunătăți comunicarea. De la teama de a fi „descoperiți” la amenințări inconștiente la adresa identității, săpăm în amănunt de ce chiar și profesioniștii de înaltă performanță evită acest tip de muncă de sine.

💡Bazat pe cercetări de vârf în psihologie și coaching în comunicare

🎧 Ascultați - și poate vă provocați propria „imunitate la schimbare”

#comunicare #psihologie #feedback #leadership #growthmindset #podcast

Lectură recomandată:

Episod nou de podcast: Sunteți tipul 1 sau tipul 2 încrezător în sine?

Cei mai mulți oameni cred că încrederea în sine înseamnă să fii mereu în control, să nu arăți niciodată slăbiciune, să arăți mereu bine. Dar psihologia spune altceva.

În acest episod, explorez două forme radical diferite de încredere în sine:

- Tipul 1: imaginea lustruită, impecabilă pe care o proiectăm.

- Tipul 2: puterea tăcută de a recunoaște greșelile, de a pune întrebări și de a ne arăta latura umană.

Care dintre ele creează relații mai bune, încredere și impact pe termen lung - în special în leadership și comunicare?

Să regândim ce înseamnă cu adevărat să fii încrezător.

#leadership #încredere în sine #comunicare #psihologie #autenticitate #podcast

Lectură recomandată

Kernis, M. H. (2003). Toward aconceptualization of optimal self-esteem. Psychological Inquiry, 14(1),1–26. https://doi.org/10.1207/S15327965PLI1401_01

Owens, B. P.,& Hekman, D. R. (2012). Modeling howto grow: An inductive examination of humble leader behaviors, contingencies,and outcomes. Academy of Management Journal, 55(4), 787–818.https://doi.org/10.5465/amj.2010.0441

V-ați săturat de sfaturi aleatorii despre limbi străine care nu funcționează? În acest episod, explorăm ceea ce știința spune cu adevărat despre învățarea eficientă a limbilor străine. De la input și interacțiune la observare și memorie - aflați cum să vă adaptați abordarea pe baza teoriilor psihologice și lingvistice dovedite.

Fie că sunteți începător sau avansat, acest episod este plin de informații care vă vor ajuta să învățați mai inteligent.

Ascultă acum și îmbunătățește-ți jocul lingvistic!

Lectură recomandată

Ellis, N. C. (2006). Selective attention and transfer phenomena in SLA:Contingency, cue competition, salience, interference, overshadowing, blocking,and perceptual learning. Applied Linguistics,27(2), 164–194. https://doi.org/10.1093/applin/aml015

Krashen, S. D. (1982). Principles andpractice in second language acquisition. Pergamon Press.

Mackey, A., & Goo, J. (2007). Interactionresearch in SLA: A meta‐analysis and research synthesis. In Z. Han (Ed.), Understanding second language process (pp.165–180).

Saito, K., & Lyster, R. (2012). Effects ofform-focused instruction and corrective feedback on L2 pronunciationdevelopment: A meta-analysis. LanguageLearning, 62(2), 909–933. https://doi.org/10.1111/j.1467-9922.2012.00695.

Swain, M. (2005). The output hypothesis: Theory and research. In E. Hinkel(Ed.), Handbook of research in secondlanguage teaching and learning (pp. 471–483). Lawrence Erlbaum.

Gândim mai liber - sau pur și simplu mai asemănători?

În acest episod, explorez modul în care munca la distanță, întâlnirile virtuale și chiar instrumentele IA pot modela în liniște modul în care gândim și cu cine interacționăm.

Pe măsură ce comunicarea noastră devine mai digitală și mai filtrată, pierdem oare întâlnirile casual și diverse care odinioară ne provocau ideile și ne extindeau mințile?

Susținut de cercetări realizate de Nature Human Behaviour, PNAS și Quarterly Journal of Economics, ne adâncim în:

• Cum biroul de acasă și colaborarea izolată pot reduce expunerea la alte perspective

• De ce bulele ideologice se formează mai ușor online decât în ​​spațiile fizice

• Cum instrumentele algoritmice și fluxurile curatoriate pot întări prejudecățile de confirmare

• Ce pot face organizațiile și indivizii pentru a rămâne agili din punct de vedere mental și diverși din punct de vedere social

Dacă ești lider, consultant, psiholog sau pur și simplu ești curios despre cum munca modernă modelează mințile moderne - acesta este pentru tine.

Hai să vorbim: Ai observat o schimbare în cât de diverse au devenit conversațiile tale de când lucrezi mai mult online?

#Podcast

#MuncaLaDeplasare #PsihologieOrganizațională #ComunicareDigitală #CameraDeEcou #BuleIdeologice #Leadership #BiroulDeAcasă #DiversitateaCognitivă #ViitorulMuncei

Literatura

Bail, C. A., Argyle, L. P., Brown, T. W., Bumpus, J. P., Chen, H., Hunzaker, M. F., Lee, J., Mann, M., Merhout, F., & Volfovsky, A. (2018). Exposure to opposing views on social media can increase political polarization. Proceedings of the National Academy of Sciences, 115(37), 9216–9221. https://doi.org/10.1073/pnas.1804840115

Bloom, N., Liang, J., Roberts, J., & Ying, Z. J. (2015). Does working from home work? Evidence from a Chinese experiment. The Quarterly Journal of Economics, 130(1), 165–218. https://doi.org/10.1093/qje/qjw032

Gentzkow, M., & Shapiro, J. M. (2011). Ideological segregation online and offline. The Quarterly Journal of Economics, 126(4), 1799–1839. https://doi.org/10.1093/qje/qjr044

Pariser, E. (2011). The filter bubble: What the Internet is hiding from you. Penguin Press.

Yang, L., Jaffe, S., Galinsky, A., Suri, S., & Hecht, B. (2021). The effects of remote work on collaboration among information workers. Nature Human Behaviour, 6(1), 43–54. https://doi.org/10.1038/s41562-021-01196-4

Spoiler: Nu este vorba despre crearea de „spații sigure” sau despre a deveni mai politicos.