„Conflictul nu este întotdeauna distructiv – de fapt, atunci când este gestionat corect, poate clarifica ideile, stimula claritatea și încuraja inovarea. Fie că este vorba de o dezbatere riguroasă sau de tensiuni structurate legate de sarcini, conflictul potrivit – gestionat cu siguranță psihologică și respect – poate transforma discordia în descoperire.”

#ConflictProductivity #InnovationThroughDebate #PsychologicalSafety #GrowthMindset #Leadership

Literatura

Bradley, B. H., Postlethwaite, B. E., Klotz, A. C., Hamdani, M. R., &Brown, K. G. (2012). Reaping the benefits of task conflict in teams: Thecritical role of team psychological safety climate. Journal of Applied Psychology, 97(1), 151–158.https://doi.org/10.1037/a0024200

De Dreu, C. K. W., &Weingart, L. R. (2003). Task versus relationship conflict, teamperformance, and team member satisfaction: A meta-analysis. Journal of Applied Psychology, 88(4),741–749. https://doi.org/10.1037/0021-9010.88.4.741

De Wit, F. R. C., Greer, L. L., & Jehn, K. A. (2012). The paradox ofintragroup conflict: A meta-analysis. Journal of Applied Psychology, 97(2), 360–390.https://doi.org/10.1037/a0024844

Farh, J. L., Lee, C., & Farh, C. I. C. (2010). Task conflict and teamcreativity: A question of how much and when. Journal of Applied Psychology, 95(6), 1173–1180.https://doi.org/10.1037/a0020015

Jehn, K. A. (1995). A multimethod examination of the benefits and detrimentsof intragroup conflict. AdministrativeScience Quarterly, 40(2), 256–282. https://doi.org/10.2307/2393638

Toată lumea are acea conversație pe care și-ar dori să o poată repeta.

Dar dacă acel „eșec” ar fi cel mai bun feedback pe care l-ai primit vreodată?

În acest episod, împărtășesc 5 modalități practice de a gestiona regretul conversațional - nu prin suprimarea lui, ci prin transformarea lui într-un instrument de creștere. Util în special pentru lideri, coachi și oricine lucrează zilnic cu oamenii.

Cărți• Carol Dweck: Mindset: The New Psychology of Success• Maxwell Maltz: Psycho-CyberneticsArticole1. Dweck, C. S. (2006). "Mindsets and Human Nature: Promoting Change in the Middle East, the Schoolyard, the Corporation, and the Clinic." American Psychologist.2. Dweck, C. S. (1986). "Motivational processes affecting learning." American Psychologist.3. Dweck, C. S., & Leggett, E. L. (1988). "A social-cognitive approach to motivation and personality." Psychological Review.

Ce este mai terifiant decât păianjenii sau înălțimile? Pentru mulți profesioniști, este vorbitul în public.

În cel mai recent episod al podcastului meu Psihologia comunicării, abordăm rădăcinile fricii de scenă și explorăm ce funcționează de fapt pentru a o depăși - conform științei.

🚩 De ce simțim anxietatea discursului, chiar și atunci când suntem pregătiți?

🧠 Ce rol joacă temperamentul?

🛠️ Și cum vă puteți antrena mintea și corpul pentru a prospera pe scenă în loc să înghețați?

Cu perspective din psihologia comunicării, neuroștiință și tehnici practice pentru profesioniști, traineri și lideri.

🎧 Ascultă acum - și află cum să transformi frica în concentrare.

#PublicSpeaking #StageFright #CommunicationPsychology #Podcast #Leadership #EmotionalIntelligence

Lectură recomandată:

În acest episod din Psihologia comunicării, explorăm cum să deveniți mai flexibili în conversații - nu doar vorbind, ci adaptându-vă și conectându-vă cu adevărat în diferite contexte.

Bazându-ne pe cercetări de ultimă oră, examinăm strategii practice precum:

- Dezvoltarea flexibilității cognitive pentru o mai bună adaptare la indiciile conversaționale (Chesebro & Martin, 2003; Richter et al., 2020)

- Dezvoltarea unei mentalități de flexibilitate a comunicării prin autocunoaștere și adaptare situațională (Martin & Rubin, 1995)

- Navigarea în contexte culturale prin adaptarea stilurilor de comunicare la medii diverse (Hall, 1976; Klopf, 2009)

Cum ne putem lărgi sistematic orizonturile conversaționale? Prin implicarea în conținut din diferite regiuni, profesii și culturi - literatură, podcasturi, interviuri - care ne pun la încercare cadrele obișnuite.

Fiți pe recepție pentru a învăța:

✓ De ce contează flexibilitatea (pentru empatie, influență, reziliență)

✓ Cum să vă antrenați mușchii conversaționali prin expunere

✓ Exemple și exerciții reale pentru a aprofunda adaptabilitatea

Alăturați-vă conversației! Cum v-ați adaptat stilul de comunicare în situații neașteptate? Lasă-ți opiniile sau întrebările în comentarii 👇 și haideți să construim împreună un peisaj al dialogului mai flexibil și mai incluziv.

#comunicare #psihologie #intercultural #flexibilitate #podcast #conversații #ascultare

Lectură recomandată:

Chesebro, J.W., & Martin, M. M. (2003). Therelationship between conversational sensitivity, cognitive flexibility, verbalaggressiveness and indirect interpersonal aggressiveness. Communication Research Reports, 20(2), 143–150.

Hall, E. T. (1976). BeyondCulture. New York, NY: Doubleday.

Klopf, D. W. (2009). Interculturalcommunication encounters (7th ed.). Boston, MA: Allyn & Bacon.

Martin, M.,& Rubin, R. B. (1995). Thedevelopment of a communication flexibility measure. Communication Research Reports, 12(2), 145–158.r

Richter, F.,Segerer, P., & Knoblich, G. (2020). Anapproach to social flexibility: Congruency effects during word-by-word turntaking. PLOS ONE, 15(5), e0235083.

Cum reacționați atunci când faceți o greșeală de comunicare - defensivă, rușine... sau curiozitate?

În acest episod al podcastului meu despre psihologia comunicării, explorez modul în care putem adopta o atitudine de gestionare a erorilor atunci când vorbim - mai ales când miza este mare. Bazându-ne pe cercetările lui Michael Frese și ale altora, discutăm despre modul în care greșelile pot deveni pietre de temelie pentru învățare, adaptabilitate și conexiune autentică.

✅ Aflați cum să transformați erorile în perspective

✅ Descoperiți rolul reglării emoțiilor și al mentalității

✅ Regândiți modul în care locul dvs. de muncă tratează greșelile de comunicare

🔗 Ascultați acum și spuneți-mi ce greșeli v-au învățat cel mai mult.

#CommunicationSkills #Psychology #ErrorManagement #Leadership #GrowthMindset #Podcast

Lectură recomandată:

Frese, M., & Keith, N. (2015). Errormanagement theory: From training to performance: Key concepts and empiricalfindings. In S. Sonnentag, U. Frese, & C. E. M. Peeters (Eds.), Psychologicalmanagement of individual performance (pp. 111–131). Wiley.

Keith, N., & Frese, M. (2005). Self-regulationin error management training: Emotion control and metacognition as mediators ofperformance effects. Journal of Applied Psychology, 90(4), 677–691.https://doi.org/10.1037/0021-9010.90.4.677

Rybowiak, V., Garst, H., Frese, M.,& Batinic, B. (1999). Error orientation questionnaire (EOQ):Reliability, validity, and different language equivalence. Journal ofOrganizational Behavior, 20(4), 527–547.https://doi.org/10.1002/(SICI)1099-1379(199907)20:4<527::AID-JOB886>3.0.CO;2-G

Van Dyck, C., Frese, M., Baer, M.,& Sonnentag, S. (2005). Organizational error management culture and itsimpact on performance: A two-study replication. Journal of AppliedPsychology, 90(6), 1228–1240. https://doi.org/10.1037/0021-9010.90.6.1228

Cu toții spunem că comunicarea este esențială - dar când vine vorba de a primi feedback cu privire la propriile noastre abilități, mulți dintre noi înghețăm sau fugim. De ce?

În acest episod al podcastului Psihologia comunicării, explorez motivele psihologice surprinzătoare din spatele rezistenței noastre de a ne îmbunătăți comunicarea. De la teama de a fi „descoperiți” la amenințări inconștiente la adresa identității, săpăm în amănunt de ce chiar și profesioniștii de înaltă performanță evită acest tip de muncă de sine.

💡Bazat pe cercetări de vârf în psihologie și coaching în comunicare

🎧 Ascultați - și poate vă provocați propria „imunitate la schimbare”

#comunicare #psihologie #feedback #leadership #growthmindset #podcast

Lectură recomandată:

Episod nou de podcast: Sunteți tipul 1 sau tipul 2 încrezător în sine?

Cei mai mulți oameni cred că încrederea în sine înseamnă să fii mereu în control, să nu arăți niciodată slăbiciune, să arăți mereu bine. Dar psihologia spune altceva.

În acest episod, explorez două forme radical diferite de încredere în sine:

- Tipul 1: imaginea lustruită, impecabilă pe care o proiectăm.

- Tipul 2: puterea tăcută de a recunoaște greșelile, de a pune întrebări și de a ne arăta latura umană.

Care dintre ele creează relații mai bune, încredere și impact pe termen lung - în special în leadership și comunicare?

Să regândim ce înseamnă cu adevărat să fii încrezător.

#leadership #încredere în sine #comunicare #psihologie #autenticitate #podcast

Lectură recomandată

Kernis, M. H. (2003). Toward aconceptualization of optimal self-esteem. Psychological Inquiry, 14(1),1–26. https://doi.org/10.1207/S15327965PLI1401_01

Owens, B. P.,& Hekman, D. R. (2012). Modeling howto grow: An inductive examination of humble leader behaviors, contingencies,and outcomes. Academy of Management Journal, 55(4), 787–818.https://doi.org/10.5465/amj.2010.0441

V-ați săturat de sfaturi aleatorii despre limbi străine care nu funcționează? În acest episod, explorăm ceea ce știința spune cu adevărat despre învățarea eficientă a limbilor străine. De la input și interacțiune la observare și memorie - aflați cum să vă adaptați abordarea pe baza teoriilor psihologice și lingvistice dovedite.

Fie că sunteți începător sau avansat, acest episod este plin de informații care vă vor ajuta să învățați mai inteligent.

Ascultă acum și îmbunătățește-ți jocul lingvistic!

Lectură recomandată

Ellis, N. C. (2006). Selective attention and transfer phenomena in SLA:Contingency, cue competition, salience, interference, overshadowing, blocking,and perceptual learning. Applied Linguistics,27(2), 164–194. https://doi.org/10.1093/applin/aml015

Krashen, S. D. (1982). Principles andpractice in second language acquisition. Pergamon Press.

Mackey, A., & Goo, J. (2007). Interactionresearch in SLA: A meta‐analysis and research synthesis. In Z. Han (Ed.), Understanding second language process (pp.165–180).

Saito, K., & Lyster, R. (2012). Effects ofform-focused instruction and corrective feedback on L2 pronunciationdevelopment: A meta-analysis. LanguageLearning, 62(2), 909–933. https://doi.org/10.1111/j.1467-9922.2012.00695.

Swain, M. (2005). The output hypothesis: Theory and research. In E. Hinkel(Ed.), Handbook of research in secondlanguage teaching and learning (pp. 471–483). Lawrence Erlbaum.

Gândim mai liber - sau pur și simplu mai asemănători?

În acest episod, explorez modul în care munca la distanță, întâlnirile virtuale și chiar instrumentele IA pot modela în liniște modul în care gândim și cu cine interacționăm.

Pe măsură ce comunicarea noastră devine mai digitală și mai filtrată, pierdem oare întâlnirile casual și diverse care odinioară ne provocau ideile și ne extindeau mințile?

Susținut de cercetări realizate de Nature Human Behaviour, PNAS și Quarterly Journal of Economics, ne adâncim în:

• Cum biroul de acasă și colaborarea izolată pot reduce expunerea la alte perspective

• De ce bulele ideologice se formează mai ușor online decât în ​​spațiile fizice

• Cum instrumentele algoritmice și fluxurile curatoriate pot întări prejudecățile de confirmare

• Ce pot face organizațiile și indivizii pentru a rămâne agili din punct de vedere mental și diverși din punct de vedere social

Dacă ești lider, consultant, psiholog sau pur și simplu ești curios despre cum munca modernă modelează mințile moderne - acesta este pentru tine.

Hai să vorbim: Ai observat o schimbare în cât de diverse au devenit conversațiile tale de când lucrezi mai mult online?

#Podcast

#MuncaLaDeplasare #PsihologieOrganizațională #ComunicareDigitală #CameraDeEcou #BuleIdeologice #Leadership #BiroulDeAcasă #DiversitateaCognitivă #ViitorulMuncei

Literatura

Bail, C. A., Argyle, L. P., Brown, T. W., Bumpus, J. P., Chen, H., Hunzaker, M. F., Lee, J., Mann, M., Merhout, F., & Volfovsky, A. (2018). Exposure to opposing views on social media can increase political polarization. Proceedings of the National Academy of Sciences, 115(37), 9216–9221. https://doi.org/10.1073/pnas.1804840115

Bloom, N., Liang, J., Roberts, J., & Ying, Z. J. (2015). Does working from home work? Evidence from a Chinese experiment. The Quarterly Journal of Economics, 130(1), 165–218. https://doi.org/10.1093/qje/qjw032

Gentzkow, M., & Shapiro, J. M. (2011). Ideological segregation online and offline. The Quarterly Journal of Economics, 126(4), 1799–1839. https://doi.org/10.1093/qje/qjr044

Pariser, E. (2011). The filter bubble: What the Internet is hiding from you. Penguin Press.

Yang, L., Jaffe, S., Galinsky, A., Suri, S., & Hecht, B. (2021). The effects of remote work on collaboration among information workers. Nature Human Behaviour, 6(1), 43–54. https://doi.org/10.1038/s41562-021-01196-4

Spoiler: Nu este vorba despre crearea de „spații sigure” sau despre a deveni mai politicos.

Cât de bine suntem echipați să navigăm prin conflicte și să lucrăm cu oameni „dificili”? Care sunt primii pași pe care îi puteți face?

De ce ar trebui să măsurăm abilitățile de comunicare?

Avem o cultură excelentă în compania noastră; aproape niciodată nu avem conflicte. Sau: știm cine sunt cei mai buni comunicatori ai noștri – după rezultatele lor. Așadar, de ce să investim timp pentru a măsura ceea ce știm deja?

În realitate, puține lucruri în viață sunt cu adevărat albe sau negre. Cu toate acestea, ca oameni, avem tendința să judecăm în termeni de dihotomie: bun sau rău, frumos sau urât, succes sau eșec.

Prin urmare, este firesc să ne considerăm comunicatori buni sau răi.

Desigur, unii dintre noi sunt comunicatori mai buni, alții sunt comunicatori mai răi.

Cu toate acestea, ceea ce uităm este cât de mult comunicarea de succes este specifică situației.

De fiecare dată când vorbim, dezvăluim mai mult decât credem. În spatele chiar și a celei mai concrete declarații se ascunde o fărâmă din ceea ce suntem - emoțiile, valorile și nesiguranțele noastre.

În acest scurt episod, descoperiți ceea ce Friedemann Schulz von Thun numește latura de auto-revelare a fiecărui mesaj - și modul în care aceasta modelează încrederea, neînțelegerile și conexiunea.

Vă dezvăluiți adevărul sau vă ascundeți în spatele unei fațade lustruite?