Discursurile în public sunt repetate, scrise și previzibile. Dar ce putem spune despre conversațiile pe care nu le putem planifica, cele care iau o turnură neașteptată, stârnesc emoții sau schimbă rolurile pe loc? În acest episod din Provocarea fără scenariu, explorăm motivele pentru care conversațiile din viața reală par adesea mai grele decât urcarea pe scenă și cum le puteți gestiona cu mai multă încredere.

Literatura

Afifi, W. A., & Weiner, J. L. (2004). Toward a theory of motivatedinformation management. CommunicationTheory, 14(2), 167–190. https://doi.org/10.1111/j.1468-2885.2004.tb00310.x

Kaneko, A. (2024). Communication apprehension in the workplace: The role ofposition and facilitation skills. Business and Professional Communication Quarterly. Advanceonline publication. https://doi.org/10.1177/23294906241295696

Lillie, T., Venetis, M. K., &Chernichky-Karcher, S. (2023). Resilience communication mitigates thenegative relational effects of topic avoidance: Evidence from parentalcaregiving and COVID-19 pandemic contexts. Personal Relationships, 30(4), 1252–1273. https://doi.org/10.1111/pere.12508

McCroskey, J. C., Beatty, M. J., Kearney, P., & Plax, T. G. (1985). Thecontent validity of the PRCA-24 as a measure of communication apprehensionacross communication contexts. CommunicationQuarterly, 33(3), 165–173. https://doi.org/10.1080/01463378509369595