Dacă sunteți genul care merge în drumeții prin parcuri naționale sau alte arii protejate, sunt șanse mari să fi dat peste case vechi, biserici de lemn sau de zidurile vreunei cetăți. Sau, întrând în vorbă cu localnicii, poate ați aflat câte ceva despre sărbătorile și tradițiile locului. Toate cele enumerate sunt forme de patrimoniu, fie că vorbim de patrimoniu natural sau cultural.
Nu de puține ori, patrimoniul natural și cel cultural se pot pune
reciproc în valoare. Am discutat despre acest subiect în cadrul Dialogului despre Natură și Oraș din 7 noiembrie 2023. Și chiar dacă toate evenimentele din seria Dialog despre Natură și Oraș au fost special, acesta ne-a scos din zona de confort și ne-a dat multe teme de gândire.
Alexandru Andrășanu, expert geoparcuri UNESCO:
“Patrimoniul e tot ce am primit, de la oameni sau de la natură, și e ce trebuie să dăm mai departe. Fără patrimoniu suntem pierduți în timp și spațiu. Știți că există acea comedie cu un cuplu în care ea uita tot ce a făcut în ziua precedentă (n.r. “50 First Dates” cu Adam Sandler și Drew Barrymore). În fiecare zi se uita la o înregistrare, ca să își dea seama cine e și cine sunt
cei din jurul ei. Cumva, acela e patrimoniul.”
Eugen Vaida, fondator Ambulanța pentru Monumente:
„Patrimoniul natural înseamnă apa curată sau aer curat. Patrimoniul cultural înseamnă identitate și echilibru. Foarte mulți dintre noi suntem în cautarea identității, și câți dintre dumneavoastră ați cunoscut oameni care nu își găsesc locul? Sau își schimbă des locul de muncă sau se mută dintr-o parte în alta? Oamenii aceștia își caută identitatea.”
Florin Stoican, președintele Rețelei pentru Natură Urbană:
“Oamenii trebuie să perceapă patrimoniul ca o sursă de bunăstare și trai sănătos. Dacă se va întâmpla acest lucru, ei singuri vor investi în conservarea lui și nu va mai fi cazul să vină vreo autoritate să le impună lucruri sau să le dea amenzi. Legile nu sunt decât niște convenții și autoritățile sunt exponenți ai societății noastre . Noi toți avem puterea de a salva, conserva și da mai departe patrimoniul.”
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021. Pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
“Prezența șacalului auriu în localități este un indicator al ignoranței umane și al gunoaielor aruncate de-a valma și nereciclate”, spune Ovidiu Banea, ecolog-biolog la Crispus NGO Sibiu România.
Și da, șacalii mai vânează și iezi, viței sau păsări de curte. Însă o gospodărie înconjurată cu un gard și păzită de câini este mult mai puțin tentantă pentru șacali. Desigur, mai contează și faptul că, în mod frecvent, animalele domestice moarte sunt aruncate pe câmp, în loc să fie incinerate sau, măcar, îngropate.
Altfel, în zonele agricole, hrana șacalilor este formată într-o proporție covârșitoare (până la 80%) de rozătoare. Dacă mai punem și faptul că neutralizează virușii gripei porcine sau aviare consumând cadavre de mistreți sau păsări sălbatice, rezultă că șacalii pot să ne fie de ajutor.
Acesta și unul dintre motivele pentru care, surpinzător pentru mulți, sacalul auriu (Canis aureus) se află în Anexa a V-a a Directivei Habitate, alături de capra neagră (și nu numai). Simplificând, șacalul auriu și capra neagră beneficiază de același statut de protecție la nivelul Uniunii Europene. În cazul lor, este obligatoriu studiul efectivelor si monitorizarea acestora înaintea luării oricăror măsuri de management, cum ar fi, în cazul șacalilor din România, cote de vânătoare de peste 80%. În situația de față, vorbim despre cote de exterminare.
În mod cert, șacalii s-au înmulțit foarte mult în ultimele decenii. Însă, în niciun caz, nu e vorba despre o specie nouă în fauna României. Prima documentare științifică a avut loc în 1929, pe un ostrov al Dunării, însă specia a fost consemnată cu mult timp înainte. De exemplu, în Descriptio Moldaviae (apărută la început de secol 18), Dimitrie Cantemir vorbește despre cical / șacal. Ca să fim cât se poate de onești, sunt și specialiști (Mihai Marinov este unul dintre ei) care consideră că cicalul lui Cantemir nu ar fi neapărat tot una cu șacalul, ci un cumul de mai multe animale.
Șacalul apare însă și în memoriile de război ale lui George Topârceanu;
“…nu-mi venea să cred când spuneau bulgarii că prin aceste locuri trăiesc în libertate şacali, ca-n pustiul Arabiei pietroase – până ce-am văzut cu ochii unul într-o noapte, ţinând discurs la lună.”
Prin urmare, șacalii ajungeau ocazional și în România, dar fiind o prezență mult mai discretă decât acum, nu au lăsat urme în mentalul colectiv. Așa se face că avem povești, legende, locuri sau nume care amintesc de lupi, urși sau vulpi. Nu și despre șacali. Pe viitor însă, foarte probabil, lucrurile se vor schimba.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Aproape sigur, în ultimele luni ați văzut câteva (zeci de…?) postări, în care călugărițe fotogenice au fost suprinse uitându-se spre cameră, cu membrele anterioare împreunate, ca și cum s-ar ruga. De aici, denumirea de “călugăriță” și, cam în orice limbă, numele insectei are legătură cu această postură. Paradoxal, membrele cu care “se roagă” sunt cele cu care își prinde prada.
În ciuda numelui care denotă inocență, femela călugăriță practică ceva ce se numește “canibalism sexual”. Pe scurt, pentru mulți masculi, prima împerechere este și ultima. Alexandru Rădac, entomolog și membru al Asociației Bio-Team, ne-a explicat că o astfel de pradă este, practic, de nerefuzat pentru o femelă care urmează să depună ponta. Motivul? O călugăriță bine hrănită depune mai multe ouă.
Apropo de ouă… călugărițele le depun într-un fel de pungă, ce poartă numele de ootecă. Le lasă pe te miri ce, de la materiale de construcții, cutii sau plante ornamentale. Fără să știe, oamenii le transportă în toate direcțiile și, cu ajutorul involuntar al oamenilor, călugărițele își extind arealul. Concret, o populație se poate întemeia pornind de la o singură ootecă transportată accidental, și nu neapărat de la un mascul și o femelă care ar fi ajuns într-un oraș anume.
În postările de pe Facebook, v-am rugat să puneți în comentarii fotografii cu călugărițe. Am rămas cu gură căscată după ce le-am numărat: peste 80 de fotografii sau filmări doar pe pagina Rețeaua pentru Natură Urbană și ceva mai mult de 50 pe Asociația Parcul Natural Văcărești. Vă mulțumim!
Deloc întâmplător, într-o proporție covârșitoare, erau călugărițe asiatice (Hierodula tenuidentata), care au fost identificate în România în 2018. Se găsesc în număr foarte mare în Dobrogea și e posibil ca expansiunea să fi început în zona porturilor, după ce călugărițele asiatice sau ootecile lor ar fi venit pe vapoare. Și, mai spune Alexandru Rădac, speciei îi priește clima ceva mai caldă din sudul și vestul României.
În ciuda înmulțirii (deocamdată) explozive, entomologii cu care am vorbit nu se așteaptă la vreo apocalipsă provocată de specia invazivă care a ajuns recent în România.
Și nu, călugărițele asiatice sau europene (Mantis religioasa) nu sunt veninoase și nu sunt periculoase pentru om. Așa ca dacă le întâlniți (așa cum se întâmplă tot mai des), bucurați-vă de prezența lor, precum și de faptul că se hrănesc cu orice insecte mai mici decât ele. Mănâncă inclusiv țânțari, molii sau ploșnite, scutindu-vă de folosirea unei cantități impresionante de insecticid.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
De multe ori, textele sau caricaturile lui Sergiu Vasile fac înconjurul Facebook-ului. Mult mai puțin cunoscută este pasiunea lui pentru natură, despre care am aflat dintr-un text de pe Utopia Balcanica, din care vă redăm un scurt pasaj: “Nu ştiam că avem bizam în parc la Sticlărie. Uite-l cât de elegant roade acel stuf tânăr. Sau îl foloseşte ca pai ca să bea lacul. Nu vom şti niciodată. Bizamul e ca o nutrie mai mică şi cu coada mai puţin turtită, care e ca un castor mai mic şi cu coada mai puţin turtită. E ca şi cum chinezii ar imita castorul şi cineva i-ar imita pe chinezi imitând castorul. Cu toate astea, bizamul e de departe superiorul ierarhic al şobolanului, care la rândul lui bate şoarecele. Natură, eşti fascinantă.” Am făcut o vizită cu Vasile în Parcul Sticlăriei și, spre bucuria noastră, bizamul și-a făcut apariția. Am văzut și lișite, găinușe de baltă, rațe mari, porumbei gulerați sau țestoase. Am stat de vorbă despre natura urbană a Bucureștiului și a altor orașe europene și, ca să rezumăm viziunea lui Vasile despre acest subiect, am ales următorul citat: “Înțeleg că se fac bani din asta, dar excesul de borduri, betoane sau tiribombe contravine cumva ideii de parc, de loc în care te duci să stai pe iarbă și să te uiți în cer.” Ca să nu o mai lungim, vă invităm să ascultați cel mai nou episod al podcast-ului “Natura la Ușa Ta”.
P.S.: Vasile cunoaște inclusiv denumirile păsărilor în latină și engleză, și fotografiază fauna din Sticlăriei (și nu numai) de câte ori are ocazia. Bine, contează puțin și faptul că este voluntar la Societatea Ornitologică Română.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Dacă urmăriți pagini de Facebook precum Rețeaua Pentru Natură Urbană sau Asociația Parcul Natural Văcărești, știți deja că postăm frecvent fotografii din zone urbane care trebuie protejate. Este modul nostru de a vă arăta ce comori naturale ascund (încă) orașele României și, desigur, de a vă invita să le descoperiți și să le prețuiți. Mulțumită fotografilor și fotografiilor de natură urbană, mulți dintre noi am aflat că împărțim orașele în care trăim cu vidre, castori, pescărași albaștri, căprioare sau berze negre. Lista este mult mai lungă și o bună parte dintre aceste specii sunt protejate. În cadrul ultimului Dialog despre Natură și Oraș am discutat despre fotografia de natură urbană împreună cu Daniel Mîrlea, fotograf și vicepreședinte Forona, și Livia Gyongyosi, voluntar al Societății Ornitologice Române. Am discutat despre explorarea naturii urbane prin fotografie, precum și despre cum fotografiile pot determina comunitățile (cetățeni, ONG-uri și autorități) să protejeze natura din orașe. Pe parcursul dialogului, am proiectat fotografii realizate de membrii Forona în ariile naturale ale Bucureștiului (spoiler alert: le găsiți pe la minutul 25 al CLIPULUI DE PE YOUTUBE, https://www.youtube.com/watch?v=s4aq4nJDoP0, și cu greu îți vine să crezi că au fost făcute în Capitală).
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Youtube: https://www.youtube.com/@parculnaturalvacaresti
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Verișoare bune cu dihorii, nevăstuicile sau vidrele (și alte mustelide), nurcile europene (Mustela lutreola) sunt printre cele mai rare animale din Europa. La jumătatea secolului trecut, puteau fi întâlnite practic peste tot: din zonele montane până la vărsarea râurilor în mare. Vânătoare pentru blană (detaliu deosebit de important, asupra căruia vom reveni) și pierderea habitatului le-au adus în pragul extincției.
Cele mai pesimiste estimări vorbesc despre 5.000 de exemplare în toată Uniunea Europeană și, spre bucuria (și datoria) noastră, în jur de 2.000 ar fi supraviețuit în Delta Dunării.
Când nurcile europene (din a căror blană se făceau haine scumpe) au devenit tot mai rare din cauza vânătorii, în Europa s-au deschis crescătorii cu nurci aduse din America de Nord. Câteva au funcționat și în România și, invariabil, numeroase exemplare au evadat. Ca să simplificăm, nurcile americane (Mustela vison) le-au dat lovitura de grație celor europene. Sunt mai mari, mai competitive și au nevoie de aceleași resurse. În plus, transmit și un virus pentru care nurcile europene nu au imunitate.
Și da, s-a ajuns în situația în care în Europa, nurcile americane sunt o prezență comună, în vreme ce specia autohtonă este la un pas de dispariție. Nici măcar nu ar fi singura specie care a avut de suferit de pe urma nurcii americane. Din acest motiv, în anumite zone ale Europei de Vest au loc campanii de exterminare ale nurcilor americane.
Mihai Marinov, ecolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare „Delta Dunării”, se numără printre cei care și-au făcut un scop în viață din salvarea nurcii europene. Instituția desfășoară un proiect de salvare a nurcii europene, în fapt, de reconstruire a habitatului de care aceasta are nevoie ca să supraviețuiască. Pentru a afla mai multe despre acest subiect, vă invităm să accesați pagina de Facebook Salvarea nurcii europene - Save EMinkRo.
Și în cazul în care vă întrebați, reproducerea nurcii europene în captivitate și eliberarea puilor în natură ridică MUUUULTE probleme. Ca să aflați de ce, vă invităm să ascultați cel mai nou episod al podcast-ului “Natura la Ușa Ta”.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Știați că pe cerul României puteți admira păsări care pot să doarmă în timp ce zboară? Și nici măcar nu trebuie să mergeți în vreun colț uitat de lume pentru a le vedea. Le puteți admira chiar în buricul Capitalei, la Universitate, dar și în alte zone cu clădiri vechi. Se numesc drepnele, și cele mai comune sunt drepnelele negre (Apus apus). Conform unor studii, într-un an, o drepnea adultă poate petrece în zbor mai bine de 10 luni.
Tot în zbor mănâncă, bea apă (de pe suprafața lacurilor, de exemplu), se toaletează, se împerechează și adună material de cuib (paie, fulgi, pânze de păianjen, pe care le lipește cu salivă). De fapt, de când puiul de drepnea iese din cuibul părinților și până în momentul în care ajunge la maturitate și începe să își construiască propriul cuib, poate petrece în zbor neîntrerupt chiar și 3 ani.
În cazuri extreme (furtuni, de exemplu) se pot agăța cu ghearele de pereții stâncilor sau clădirilor (pe care se strâng ciorchine, în încercarea de a se încălzi una pe cealaltă). Dar instinctiv, drepnele evită să facă acest lucru. Observați că am spus “se agață”, și nu “se așează”. Ca idee, drepenele nu pot să se odihnească pe cabluri sau pe crengi, pentru că picioarele lor sunt adaptate pentru viața petrecută aproape în totalitate în zbor. Sugestivă este explicația pe care ne-a oferit-o Alexandru Stahl, invitatul celui mai nou podcast “Natura la Ușa Ta”:
“Ele nu aterizează. Nu amerizează. Doar acuibizează. În afara perioadei în care cuibăresc, drepnelele nu au nevoie să se atingă de nimic ca să trăiască.”
De fapt, o drepnea ajunge pe sol doar dacă are probleme. De pildă, când se intoxică cu insecticidele folosite în orașe (culmea, drepnele sunt “insecticide naturale”, consumând într-o singură zi echivalentul în insecte a jumătate din masa lor corporală) sau când sunt renovate clădirile în care își fac cuiburile. Ajunse pe sol, drepnelelor le este aproape imposibil să își reia zborul fără ajutor. În plus, organismul lor este deosebit de sensibil la tot soiul de bacterii și viruși la care păsările “obișnuite”, care petrec mai mult timp pe sol, au dezvoltat imunitate.
În ultimii ani, Alexandru Stahl a salvat mii de drepnele și dacă vreți să aflați mai multe despre aceste păsări minunate, vă invităm să accesați site-ul drepneauaneagra.ro.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Știați că, de puțin timp, România are o lege a arborilor remarcabili? Indiferent dacă știați sau nu, primul lucru care merită clarificat este ce înseamnă, de fapt, „arbore remarcabil”. Conform legii respective, intrată în vigoare în aprilie 2023, un arbore remarcabil trebuie să îndeplinească unul dintre următoarele criterii:
- să aibă cel puțin 160 de ani;
- să aibă o circumferință minimă (măsurată la 1,3 metri de sol), care diferă de o specie la alta (de exemplu, circumferința minimă pentru un carpen remarcabil este de 3 metri, în vreme la stejar este de cel puțin 4,5 metri);
- să aibă o poveste / legendă care să demonstreze importanța sa la nivel local sau național.
Așadar, arborii care îndeplinesc măcar unul dintre cele trei criterii NU pot fi tăiați. Cu o mențiune importantă însă: legea NU se referă la arborii din fondurile forestiere. Simplificând, arborii din orașe sau de pe pășuni trebuie protejați conform legii arborilor remarcabili, dar cei din păduri pot fi tăiați ca și până acum.
Deși perfectibilă, legea reprezintă un pas înainte în protejarea naturii, spun inițiatorii ei. Printre ei, se numără și Tibor Hartel, ecolog la Universitatea Babeș-Bolyai. Apropo de criteriul legat de poveștile / legendele arborilor remarcabili, de la Tibor Hartel am aflat că pe lângă Teiul lui Eminescu sau Stejarul lui Avram Iancu, în România mai există și Părul lui Petofi, Stejarul lui Banciu sau Stejarul lui Krulici. Și tot de la Tibor Hartel am aflat că în județul Vâlcea putem admira al treilea cel mai gros frasin DIN LUME, cu o circumferință de peste 9 metri.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
E vorba despre racul dungat și racul marmorat, specii care au ajuns în Europa în perioade și moduri diferite. Primul a fost adus în Polonia, în urmă cu aproape un secol, unde a fost cultivat pentru consumul uman. De acolo, racul dungat s-a răspândit necontrolat în mai toate râurile Europei de Vest. Pe Dunăre, specia își extinde arealul spre aval cu aproximativ 14 kilometri pe an. În prezent, ar fi ajuns până la jumătatea cursului românesc al Dunării.
În urmă cu câteva decenii a ajuns în Europa și racul marmorat. Andrei Acs, specialist în arii protejate și membru EcoTop Oradea, spune că racul marmorat a fost eliberat (intenționat sau accidental) din acvarii. Și, da… și noi am fost surprinși să aflăm că sunt oameni care cresc raci în acvarii, chiar dacă racul marmorat are un model frumos pe cochilie. Din fericire, specia a fost identificată doar în zona Băilor Felix, unde colegii lui Andrei Acs au scos din mediul natural toate exemplarele pe care le-au întâlnit.
De ce au făcut asta? Păi…
În primul rând, racii nord-americani sunt purtătorii unui agent patogen mortal pentru racii autohtoni. Pur și simplu, speciile care se găsesc la noi (inclusiv specii protejate, cum sunt racul de ponoare sau racul bihorean) nu au avut timp să își dezvolte o oarece imunitate. Agentul patogen poate fi transmis prin contact direct (în mod frecvent, racii se luptă folosindu-și cleștii) sau poate fi dus de apă.
În al doilea rând, racul marmorat (nu și cel dungat) se înmulțește prin CLONARE. Simplificând, toate exemplarele speciei sunt femele care depun ouă deja fecundate, din care ies alte femele care fac același lucru. Fenomenul se numește partenogeneză și având nevoie de un singur individ pentru a se înmulți, racii marmorați sunt extrem de prolifici. De pildă, mult mai prolifici decât speciile autohtone. Dar și racul dungat, care se înmulțește “clasic” (cu mascul și femelă), depune mai multe ouă decât racii europeni.
În al treilea rând… De fapt, ne oprim aici cu explicațiile și dacă v-am făcut curioși, vă invităm să ascultați cel mai nou episod al podcast-ului “Natura la Ușa Ta”.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Prin muzeele unde mai vezi exemplare împăiate de dropie, cel mai adesea, în dreptul lor scrie “specie dispărută din România”. Lucrurile nu stau chiar așa, după cum am aflat în ultimul episode al podcastului “Natura la Ușa Ta”. Conform biologilor de la Milvus Group, o mică populație de dropii (câteva zeci de exemplare) a supraviețuit în Câmpia de Vest, în preajma orașului Salonta. Desigur, granițele sunt un concept uman, și dropiile monitorizate în ultimii 15 ani de ornitologul Nagy Attila trec frecvent în Ungaria. Culmea, păsările sunt menționate și în anii ’80 și ’90, în documentele asociațiilor de vănători din zonă.
Cândva, dropiile trăiau în aproape toate zonele de câmpie ale României și principalul motiv al dispariției lor îl reprezintă mecanizarea agriculturii. Paradoxal, Ungaria sau Spania sunt țări cu agricultură semnificativ mai mecanizată decât România. Însă cum acest proces nu a avut loc oricum și oriunde, în cele două țări trăiesc mii de dropii. Un alt factor care a dus la prăbușirea dramatică a numărului de dropii din mai toată România a fost braconajul. Gândiți-vă doar că masculii speciei sunt de talia unui curcan și femelele de talia unei gâște.
Nu în ultimul rând, dropiile au avut de suferit și din cauza folosirii pesticidelor în agricultură. Așa că în zonele în care mai trăiesc, dropiile sunt și un indicator al calității mediului.
P.S.: Știați că iarna, când nu se pot ascunde în vegetație, dropiile formează în mod frecvent grupuri mixte, din care fac parte și caprioare? Cele două specii își dau de știre când se apropie un prădător. În plus, când căprioarele dau la o parte zăpadă pentru a-și cauta hrana, le ușurează și munca dropiilor care scurmă în pământ după semințe.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Boarța (Rhodeus amarus), căci despre ea este vorba, nu e mai mare decât un deget. Trăiește în majoritatea râurilor României, în zonele de câmpie și de deal. Conform unei monitorizări făcute de cei de la Asociația Grupul Milvus, boarța este a patra cea mai abundentă specie piscicolă în râurile din Ardeal. Probabil, situația nu e mult diferită nici în celelalte zone ale țării.
Deși se întâlnește frecvent în România, boarța este specie protejată Natura 2000. Fiind incomparabil mai rară în Vestul Europei, a fost protejată în toată Europa.
Motivul dispariției din cele mai multe râuri europene are legătură cu felul în care boarța se înmulțește. În perioada de reproducere, femela dezvoltă un tub cu care depune icrele în interiorul scoicilor de rău. Mulțumită scoicilor (care se hrănesc prin filtrare), icrele primesc apă mai bogată în oxigen, sporind șansele de eclozare. De asemenea, în scoică, icrele se află într-un veritabil seif natural, pe care puțini prădători îl pot deschide.
Problema este că cele mai multe scoici sunt sensibile la poluare. Așa cum spuneam, se hrănesc prin filtrare și tind să acumuleze substanțe toxice. Din acest motiv, scoicile au dispărut din foarte multe râuri europene și, odată cu ele, au dispărut și boarțele. Explicația detaliată ne-a oferit-o ihtiologul Nagy Andras Attila de la Asociația Grupul Milvus, în cel mai nou episod al podcastului “Natura la Ușa Ta”.
Trăgând linie, faptul că în România mai există populații semnificative de boarță, oricât de ciudat ar suna, arată că apele noastre sunt încă mai curate decât cele din Vestul Europei.
P.S.: În perioada de reproducere, și masculul speciei trece prin schimbări uimitoare. Culorile lui nupțiale aduc mai mult a pește exotic.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Rapanele sunt melci marini și în sectorul românesc al Mării Negre, reprezintă cam 70 la sută din captura comercială. În plus, rapanele sunt un tip de fructe de mare și la o cautare rapidă pe Google, nu le-am găsit la mai puțin de 100 de lei kilogramul. Deși vorbim de o specie abundentă, rapanele au ajuns în Marea Neagră în urmă cu mai puțin de 100 de ani, pe chila vaselor sau în apele de balast ale acestora.
În zona lor de origine (mările Asiei), rapanele au prădători naturali care le țin populația sub control. În lipsa unor prădători în Marea Neagră, rapanele s-au înmulțit exploziv și până la un punct, au produs dezechilibre majore. Motivul îl reprezintă felul în care se hrănește rapana. Pe scurt, vorbim despre un melc carnivor care perforează cochiliile scoilor, consumând conținutul acestora. Doar că scoicile se hrănesc prin filtrare și când un număr semnificativ al acestora a dispărut (stridiile din Marea Neagră sunt extrem de rare, tocmai din cauza rapanelor), au avut loc înfloriri algale uriașe și scăderi ale nivelului de oxigen din apă. Din aproape în aproape, rapanele au contribuit (mai sunt și alte motive) la scăderea efectivelor piscicole și vă invităm să ascultați explicația detaliată pe care ne-a oferit-o Răzvan Popescu-Mirceni, biolog și director coordonator Oceanic-Club.
Partea bună este că după zeci de ani de la venirea rapanelor în Marea Neagră, au început să apară și prădătorii lor. E drept, “apară” e un termen destul de nepotrivit, pentru că vorbim despre specii care existau deja aici Doar că, între timp, au realizat că rapanele sunt bune mâncat. E vorba despre o specie de burete marin, una de crab și de... oameni! Așa cum spuneam, rapanele sunt fructe de mare și din Marea Neagră se colectează acum cantități impresionate. Consumul de rapane ține în echilibru ecosistemele Mării Negre, cu o mențiune extrem de importantă: contează și felul în care sunt colectate rapanele. Inițial, rapanele erau adunate manual, de către scafandri. Mai există și posibilitatea de a le atrage în capcane, dar pe măsură a crescut cererea, pescarii au început să trauleze fundul mării, „rașchetând” tot ce întâlnesc în cale, nu doar rapanele.
....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Vânat pentru blană, carne și uleiuri și, implicit, dispărut din mai toată Europa în urmă cu două secole, castorul (Castor fiber) a revenit spectaculos în România. Neoficial, câteva mii de exemplare trăiesc în râurile României și, tot mai frecvent, castorii pot fi întâlniți și în orașele traversate de cursuri de apă. Pe cursul Mureșului din Arad, cei de la Asociația Excelsior au estimat că trăiesc în jur de 100 de exemplare. Acest lucru s-a întâmplat mulțumită unor programe de reintroducere desfășurate în Ungaria și România, prin care castorii au fost eliberați pe Mureș (și nu numai), în amonte și în aval de Arad.
Programele de acest fel nu sunt ieftine și nici simplu de pus în practică. Dar, spun biologii, a meritat. Motivul? Castorii sunt veritabili ingineri și peisagiști ai naturii și de barajele pe care le construiesc (și de micile lacuri de acumulare din spatele lor) beneficiază pești, amfibieni, insecte, țestoase sau păsări acvatice. În caz de furtuni sau ploi, barajele castorilor reduc riscul de inundații. În perioadele de secetă, apa acumulată se eliberează lent și asigură un flux constant.
În Arad, unde Mureșul are chiar și 100 de metri lățime, castorii nu construiesc baraje cu copacii pe care îi rod și îi doboară, dar realizează o selecție naturală și o diversificare a vegetației, favorizând regenerarea vegetației și consolidarea malurilor.
Discutăm despre acest subiect cu Ovidiu Pîrv, membru al Asociației Excelsior Arad și inginer silvic, în cel mai mai nou episod al podcastului “Natura la Ușa Ta”.
....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Mai mult ca sigur, este una dintre cele mai răspândite specii de pești din apele României (și nu numai). Oricât de ciudat ar suna, succesul acestei specii (în dauna altora) are mare legătură cu faptul că toate exemplare mai mari sunt femele. Da, ați înțeles bine: carasul (Carassius gibelio), căci despre el este vorba, își schimbă sexul!
Ca urmare a acestui fapt, carasul practică ceva ce se numește “parazitism reproductiv”. După cum ne-a explicat Andrei Togor, președintele Asociației Aqua Crisius, icrele de caras vin în contact cu lapții masculilor altor specii, dar 100% din puietul rezultat este caras. A.D.N.-ul paternal se dizolvă sau este distrus înainte de a fuziona cu icra. Problema apare când femelele altor specii ajung la maturitate și nu mai are cine să le fecundeze icrele, deoarece masculii au fecundat în prealabil icrele de caras. Se întâmplă frecvent la crap, ca masculii acestei specii să depună lapții pe icrele de caras. Așadar, scade din punct de vedere numeric crapul, dar și linul sau caracuda, și crește carasul.
Și ar mai fi ceva: o bună parte dintre biologi consideră specia ca fiind asiatică, ajunsă pe teritoriul actual al României în urmă cu aproximativ un secol. Expansiunea carasului a început însă relativ recent, în urma inundațiilor din anii ’70, când peștii au scăpat din fermele piscicole și, practic, s-au răspândit în toate râurile.
....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Știați că există o legătură directă între zimbri și populațiile de broaște din pădure? Pe scurt, în urmele lăsate de zimbri (animale care pot ajunge la 800 de kilograme) se adună apa, iar locurile respective sunt folosite de broaște pentru a-și depune ponta.
În fapt, aproape 600 de specii de animale și plante au de câștigat de pe urma prezenței zimbrilor, motiv pentru care numeroși biologi spun că sunt un fel de “peisagiști ai naturii”. Păscând, zimbrii țin pajiștele deschise, dar contribuie și la dispersia pădurilor, transportând numeroase semințe dintr-un loc în altul.
Pentru iubitorii de natură, faptul că sunt animale puternice și maiestuoase ar fi motive suficiente ca zimbrii să fie reintroduși și protejați în cât mai multe zone. Dar există multe alte motive (extrem de practice) pentru care avem nevoie de zimbri. Le puteți afla de la Marina Drugă, director executiv al Rewilding Romania. Printre altele, organizația repopulează cu zimbri Munții Carpați.
P.S.: România este una dintre cele 9 țări europene în care zimbrul trăiește în libertate. La noi, sunt în jur de 220 exemplare, împărțite în 3 populații, în Munții Țarcu, Munții Făgăraș și la Vănători-Neamț.
...
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Știați că și semințele spun povești? Dacă nu ne credeți pe cuvânt, căutați-i pe cei de la casa-semintelor.ro, care salvează soiuri tradiționale de roșii, dovlecei, fasole sau porumb care se cultivau cândva la țară. Cum populația rurală a României scade într-un ritm tot mai accelerat, dispar și numeroase soiuri locale, cultivate cu drag și trudă de bunicii și străbunicii noștri.
Până acum, cei de la au Casa Semințelor au înmagazinat și distribuit peste 450 de soiuri de plante. De multe ori, merg chiar ei în sate și caută din poartă în poartă veritabile comori vii, puse la păstrare de bătrâni tot mai singuri. Alteori, nepoții sau copiii sunt cei care dau peste pagina de Facebook ori site-ul celor de la Casa Semințelor și îi pun în legătură cu bunicii de la țară, dornici să dea mai departe prețioasele semințe pe care, de multe ori, nu mai au puterea să le sădească singuri.
A fost o plăcere să stăm de vorbă cu Adina Moise, fondator Casa Semințelor, și Emil Zorilă, specialist permacultură. În teorie, am vorbit despre legume, fructe, cereale și flori. În practică, am vorbit despre lumi care se încăpățânează să nu dispară.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
Acest episod al podcastului este, de fapt, “Dialogul despre Natură și Oraș” care a avut loc în grădina Muzeului de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Invitatul acestei ediții a fost biologul polonez Maciej Podyma, Pe scurt, omul care a convins autoritățile din mai multe orașe din Polonia să renunțe la gazon în favoarea pajiștilor melifere. De ce? Și cu ce argumente? Ne-a spus chiar el, în cadrul conferinței pe care a moderat-o Corina Murafa, specialistă în politici publice de mediu.
.....
Urmărește-ne și aici:
Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
La sfârșitul lunii iulie, când mai toată România era în vacanță, orașul Bistrița a intrat în finala pentru „Green Leaf”, respectiv “Frunză Verde”. Pe scurt, Comisia Europeană acordă anual ceva ce se numește “premiile europene ale orașelor verzi”. Există două categorii, prima fiind “Capitală Verde Europeană”, pentru orașele de peste 100 de mii de locuitori. A doua se numește “Frunză verde”, pentru orașele mai mici de 100 de mii de locuitori și, evident, Bistrița se încadrează la această categorie.
Până la urmă, Bistrița nu a primit titlul de Frunză Verde și, atenție, este al doilea an consecutiv în care orașul prinde finala, dar nu câștigă. De ce? Am încercat să aflăm de la Liliana Coceșiu, director executiv al departamentului de Integrare Europeană din cadrul Primăriei Municipiului Bistrița.
Rezumând, pentru a fi desemnat Frunză Verde, un oraș trebuie să demonstreze că este cu adevărat verde. Într-o primă fază, Comisia Europeană cere informații despre calitatea apei și aerului, nivelul de zgomot, gradul de reciclare, eficiența energetică sau sustenabilitatea transportului public.
Dincolo de faptul că Bistrița este unul dintre orașele curate ale României, Comisia Europeană la cere candidaților la titlul de Frunză Verde și aplicarea unor măsuri concrete de protejare a mediului. Gradul de reciclare a crescut în Bistrița și eficiența energetică a clădirilor este și mai bună decât în trecut, dar companie de transport public nu are (momentan, cel puțin) niciun autobuz electric. De asemenea, în Bistrița nu există stații publice de încărcare a mașinilor electrice și spune Liliana Coceșiu, ar mai fi și alte lucruri de îmbunătățit.
Zicala cu “Participarea la o competiție e mai importantă decât victoria” se aplică din plin în cazul concursului pentru Frunză Verde. Asemeni Bistriței, Elsinore a candidat de mai multe ori până să câștige acest titlu. Orașul danez devenit cu adevărat verde pe măsură ce aplica recomandările Comisiei Europeană și, implicit, a crescut calitatea vieții locuitorilor săi. Primăria Municipiului Bistrița intenționează să candideze din nou, anul viitor.
PS: Prietenii de la Ruralis Bistrița fac parte din Rețeaua pentru Natura urbană și își doresc ca Pădurea Codrișor, malurile sălbatice ale Bistriței Ardelene și livada cu peri seculari de pe Dealul Cocoș să devină arii naturale urbane protejate. Liliana Coceșiu ne-a asigurat că Primăria Bistrița sprijină proiectul!
.....
Urmărește-ne și aici: Instagram: https://bit.ly/2JksIfX
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana,Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants
“Albinele sunt foarte inteligente și pun pe primul loc binele comunității, nu binele individual. În întreaga ei viață, o albină poate să producă a 12-a parte dintr-o linguriță de miere. Dar o produce pentru generațiile viitoare, pentru că între timp, ea moare. Dar și ea s-a hrănit la rândul ei cu mierea produsă de generațiile mai vechi de albine”, spune Marian Stoica, directorul executiv al Asociației pentru Protecția Albinelor și Polenizatorilor Sălbatici.
Pentru a ne arăta cum se îngrijesc stupii, ne-a arătat cum se îngrijesc stupii, am mers pe acoperișul unei clădiri de birouri din preajma Parcului Cișmigiu, unde Marian are grijă de stupii Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu. Și da… mierea “de București” e foarte parfumată. În fapt, e o miere polifloră, cu aromă de iederă, oțetar și, în funcție de sezon, chiar și de magnolie sau trandafir.
Albinele din mediul urban joacă un rol important în polenizarea plantelor și, studiind felul în care se comportă în stup și calitatea mierii, putem afla mai multe despre calitatea mediului din oraș.
..................................................................
Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz
Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana
Website: https://bit.ly/3mAkAGj
Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești
Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric
Grafică și montaj: Kuantum Studio
Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana,Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!
#haide #ActiveCitizensFund #Romania #activecitizens #EEAandNorwayGrants #naturalausata
Vizitatorii Parcului Sticlăriei se pot bucura de un traseu tematic care încurajează explorarea speciilor de plante și animale din parc. Acesta cuprinde panouri cu informații despre păsările, reptilele, amfibienii sau insectele care, puțin câte puțin, au recolonizat Parcul Sticlăriei și încurajează vizitarea altor arii naturale urbane.
Astfel de trasee tematice pot fi întâlnite în mod frecvent în parcurile naturale sau naționale din toată lumea, însă pentru un parc urban din România reprezintă o metodă inedită de punere în valoare a locului.
Pe de altă parte, Parcul Sticlăriei se pretează la amenajări minimale și, totodată, inedite, pentru că locul are o poveste cel puțin neobișnuită. Inițial, a fost exploatare de nisip, apoi parc urban și, mai apoi, groapă de gunoi ilegală. În 2021, redeschiderea Parcului Sticlăriei a însemnat, în primul rând, strângerea câtorva zeci de tone de deșeuri și, apoi, intervenții peisagistice minimale.
Parcul Sticlăriei și Parcul Natural Văcărești au destule lucruri în comun, atât din punct de vedere istoric, cât și al peisajului. Așa a apărut ideea amenajării unui traseu tematic dedicat biodiversității prin proiectul "Natura sub lupă".
Proiectul a fost finanțat de Primăria Sectorului 2 cu 69.156 de lei și a fost implementat de Asociația Parcul Natural Văcărești, în parteneriat cu Societatea Ornitologică Română. Pe lângă amplasarea unor panouri informative, proiectul a cuprins mai multe tururi ghidate și ateliere educative dedicate elevilor, sesiuni de inițiere în observarea și recunoașterea păsărilor dedicate voluntarilor și desene murale.
După inaugurarea traseului, Radu Mihaiu, Primarul Sectorul 2, ne-a acordat interviul pe care vă invităm să îl ascultați până la capăt.
#ParculNaturalVacaresti #ParculSticlariei #BiodiversitateUrbana #NaturaLaUsaTa #Bucuresti
