Știați că pe cerul României puteți admira păsări care pot să doarmă în timp ce zboară? Și nici măcar nu trebuie să mergeți în vreun colț uitat de lume pentru a le vedea. Le puteți admira chiar în buricul Capitalei, la Universitate, dar și în alte zone cu clădiri vechi. Se numesc drepnele, și cele mai comune sunt drepnelele negre (Apus apus). Conform unor studii, într-un an, o drepnea adultă poate petrece în zbor mai bine de 10 luni.

Tot în zbor mănâncă, bea apă (de pe suprafața lacurilor, de exemplu), se toaletează, se împerechează și adună material de cuib (paie, fulgi, pânze de păianjen, pe care le lipește cu salivă). De fapt, de când puiul de drepnea iese din cuibul părinților și până în momentul în care ajunge la maturitate și începe să își construiască propriul cuib, poate petrece în zbor neîntrerupt chiar și 3 ani.

În cazuri extreme (furtuni, de exemplu) se pot agăța cu ghearele de pereții stâncilor sau clădirilor (pe care se strâng ciorchine, în încercarea de a se încălzi una pe cealaltă). Dar instinctiv, drepnele evită să facă acest lucru. Observați că am spus “se agață”, și nu “se așează”. Ca idee, drepenele nu pot să se odihnească pe cabluri sau pe crengi, pentru că picioarele lor sunt adaptate pentru viața petrecută aproape în totalitate în zbor. Sugestivă este explicația pe care ne-a oferit-o Alexandru Stahl, invitatul celui mai nou podcast “Natura la Ușa Ta”:

“Ele nu aterizează. Nu amerizează. Doar acuibizează. În afara perioadei în care cuibăresc, drepnelele nu au nevoie să se atingă de nimic ca să trăiască.”

De fapt, o drepnea ajunge pe sol doar dacă are probleme. De pildă, când se intoxică cu insecticidele folosite în orașe (culmea, drepnele sunt “insecticide naturale”, consumând într-o singură zi echivalentul în insecte a jumătate din masa lor corporală) sau când sunt renovate clădirile în care își fac cuiburile. Ajunse pe sol, drepnelelor le este aproape imposibil să își reia zborul fără ajutor. În plus, organismul lor este deosebit de sensibil la tot soiul de bacterii și viruși la care păsările “obișnuite”, care petrec mai mult timp pe sol, au dezvoltat imunitate.

În ultimii ani, Alexandru Stahl a salvat mii de drepnele și dacă vreți să aflați mai multe despre aceste păsări minunate, vă invităm să accesați site-ul drepneauaneagra.ro.

...

Urmărește-ne și aici:

Instagram: https://bit.ly/2JksIfX

Facebook APNV: https://bit.ly/3og2CJz

Facebook Rețeaua pentru Natură Urbană: https://www.facebook.com/ReteauaPentruNaturaUrbana

Website: https://bit.ly/3mAkAGj

Natura la ușa ta este un #podcast realizat de Asociația Parcul Natural Văcărești.

Sunet: Electric Brother https://www.youtube.com/user/electric

Grafică și montaj: Kuantum Studio

Proiectul este derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești în parteneriat cu Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S - SOS Parcul Est, Asociația Societatea Carpatină Ardeleană (EKE) Satu Mare, Fundația Centrul de Ecologie Montana, Asociația Funky Citizens, Excelsior Arad, EcoTop Oradea, Asociația Walden, Asociația Bio-Team, Societatea Ornitologică Română - Filiala Iași și Asociația Ruralis, și beneficiază de o finanțare în valoare de 224,136 euro, prin programul Active Citizens Fund - Romania, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă!

#podcast #NaturaLaUsaTa #BiodiversitateUrbana #ReteauaPentruNaturaUrbana #haide #ActiveCitizensFund #Romania #ActiveCitizens #EEAandNorwayGrants