Acest episod este dedicat dreptului la sănătate al femeii, de orice vârstă și cu orice provocări s-ar confrunta ea. În luna martie sărbătorim oficial femeia, însă dincolo de declarații, există subiecte esențiale pentru sănătatea femeilor despre care nu se vorbește de ani de zile în spațiul public. Dreptul la sănătate este un drept fundamental și poate puțină lume, chiar femei și chiar oameni din sistemul de îngrijire conștientizează discriminarea de care ne lovim în accearea serviciilor de sănătate. România are multe probleme pentru care există rezolvări, dar despre care nu vorbim. În prima parte a discuției, vom vorbi despre nevoile specifice ale proaspetelor mame și despre cum pot fi ele sprijinite prin implicarea moașelor – specialiști esențiali în educația și îngrijirea femeilor de-a lungul vieții, dar care sunt încă prea puțin vizibili și prezenți în sistemul nostru de sănătate. Mortalitatea neonatală și infantilă din România sunt printre cele mai mari din întregul spațiu european. Totuși, soluții simple precum îngrijirea adecvată a gravidelor, integrarea moașelor ca profesioniști esențali în sistemul medical sau decontarea unor servicii esențiale pentru sănătatea reproductivă lipsesc de pe agenda guvernanților, deși cu toții se arată, declarativ, preocupați de scăderea natalității. În a doua parte vorbim despre subiecte absente parțial sau chiar complet din agenda publică din ultimii ani: Numărul extrem de mare de nașteri la mame minore din cauza lipsei de educație sexuală și a lipsei accesului la contracepție. În ultimii 5 ani au avut lor peste 88.000 de nașteri la mame minore. Rata nașterilor pentru fetele din România cu vârsta între 10 și 14 ani este de 8,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, unul din zece nou-născuți din România având o mamă minoră. Dreptul la avort. Deși sunt obligate prin lege, 80% dintre unitățile medicale publice nu oferă servicii de avort sau nu pot fi contactate pentru a vorbi despre acest lucru. Educația sexuală / pentru sănătate în școli. Deși Programul ‘Educaţie pentru sănătate’ era inclus ca opțional cu acordul părinților, încă din 2002, doar 5% din copii termină modulele de educație pentru sănătate. Implementarea legii promulgate în 2022 privind introducerea educației pentru sănătate ca materie începând din calsa a VIII-a, se lasă așteptată. Dacă vă gândiți că nu e vorba și de copilul vostru, trebuie să știți că în România, un sfert (24%) din băieți și una din șapte fete (14%) au primul contact sexual până la vârsta de 15 ani, iar 1 din 4 adolescenți nu folosește mijloace contraceptive. Un sfert dintre fete vor experimenta violența sexuală până la vârsta de 18 ani Vaccinarea anti-HPV.  România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă a cancerului de col uterin din UE (32,6 /‰00 femei). 3.500 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin și aproape 2.000 de femei mor anual din aceastp cauză, având astfel cea mai mare mortalitate prin cancer de col uterin în Uniunea Europeană. Este un ancer prevenibil prin vaccinare. De exemplu, în Australia și UK incidența cancerului cervical a scăzut sub 6 femei la 100.000, aceste țări propunându-și să eradicheze acest tip de cancer în următorii 10 ani. Acum, și în România, vaccinarea este gratuită pentru fetele şi băieţii cu vârste între 11 -19 ani, şi compensată 50% în cazul femeilor cu vârsta între 19 - 45 de ani.   Sunt probleme extrem de grave care ucid femei ce nu ar trebui să moară, mame, surori, bunici, soții, prietene, colege. Vorbim despre toate acestea cu Irina Mateescu. Irina este moașă licențiată, președinta Asociației Moașelor din România, fostă consilieră în Ministerul Sănătății și activistă dedicată promovării dreptului fetelor și femeilor la educație și servicii de sănătate reproductivă. Cu o vastă experiență în domeniu, a contribuit la cercetări esențiale, precum studiul privind violența obstetrică și experiența nașterii în spitalele românești, evidențiind abuzurile și lipsa de sprijin din