În timpul Salonului Internațional de carte Bookfest 2025 (28 Mai -1 Iunie), scriitorul portughez José Luís Peixoto a venit la București pentru a vorbi despre romanul Câinii din Galveias, cea mai recentă carte apărută în limba română în colecția ANANSi a editurii Trei, în traducerea Siminei Popa. Pentru toți copiii care și-au lăsat copilăria pe acele străzi, pentru toate iubirile care s-au înfiripat la petrecerile din salonul societății filarmonice, pentru toate promisiunile făcute bătrânilor care se așezau la ușă în serile de august, pentru toate mamele care și-au crescut copiii pe băncile de piatră, pentru toate poveștile comentate în piața mare, pentru toți anii de muncă și de praf din acel sat, pentru toate fotografiile smălțuite de pe mormintele din cimitir, pentru toate orele anunțate de clopotul bisericii, împotriva morții, împotriva morții, împotriva morții, oamenii mergeau pe acel drum., scrie Peixoto în Câinii din Galveias. Am vorbit cu scriitorul portughez despre cum arată satul său natal în literatura sa și despre sensul pe care filiația o joacă în scrisul său.   Credit foto: Ciprian Măceșaru

Vorbesc cu Andrei Gorzo despre cartea Ce am învățat de la Graham Greene: O istorie de familie, publicată pe final de 2024 la Editura Polirom. În cadrul podcastului, Andrei vorbește despre ce a însemnat să scrie o biografie dedicată vieții tatălui său, despre cum și-a trăit doliul în urma morții acestuia în 2019.

Linia Kármán este granița imaginară care separă Pămîntul de spațiul cosmic și dă titlul celui mai recent roman din trilogia satului C. (începută prin romanele O formă de viață necunoscută și Vîntul, duhul, suflarea), publicată în ultimii ani de Andreea Răsuceanu. Cea de-a treia carte a seriei revizitează o parte dintre personajele din primele două romane, cu prilejul drumului pe care protagonista și naratoarea din primul roman îl fac pentru a revizita C.-ul, satul mitic în care familia sa s-a format și pe care l-a părăsit pentru alte zone ale țării sau pentru alte țări europene. Am vorbit cu Andreea Răsuceanu despre rolul pe care romanul Linia Kármán îl joacă în contextul întregii trilogii, despre construcția vocilor narative și a tehnicilor stilistice menite să le susțină. Conversația abordează și perspectiva pe care cartea o oferă asupra experienței diasporice și a modului în care se poate scrie despre recuperarea unei identități fracturate, de tipul celei întrerupte în urma traumei sau a înstrăinării exilice (C.Gh.).

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Culturală Europeană în 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Cel de-al treilea podcast din seria „Timișoara – spațiu multicultural“ îl are ca invitat pe scriitorul Ernest Wichner și evocă rolul mișcării Aktionsgruppe Banat în mișcarea de rezistență politică din Timișoara anilor ’70. Între 1972 şi 1975, anii de existenţă oficială a grupului, Aktionsgruppe Banat avea să-şi îndrepte iniţiativele împotriva culturii barbare a comunismului naţional şi împotriva societăţii conformiste, patriarhale din care proveneau. Încheierea prematură a activităţii grupului s-a produs în urma multor anchete şi presiuni făcute de Securitate, soldate cu interogarea membrilor grupului. Podcastul va avea ca temă centrală relația literaturii cu puterea în contextul revirimentului regimurilor autoritare și/sau iliberale din Europa Centrală și de Est. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Culturală Europeană în 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Al doilea podcast, înregistrat și transmis live pe pagina de Facebook Romanian Literature Now în data de 14 noiembrie de la ora 12.00 la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin), o va avea ca invitată pe scriitoarea și eseista Adriana Babeți, personalitate culturală marcantă a spațiului cultural timișorean și național, specialistă în studiul literaturilor Europei Centrale. În ce măsură premisele teoretice ale multiculturalismului mai sunt actuale astăzi? Care sunt ideile centrale ale narațiunii experienței central-europene? Există un specific tematic, stilistic și formal al literaturii central-europene? În ce măsură conceptul de World Literature poate îngloba literatura țărilor din Estul Europei și literatura Central-Europeană? Acestea sunt întrebările la care va răspunde Adriana Babeți în cadrul dialogului cu Cezar Gheorghe, gazdă a Podcastului Narativ. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

Podcastul Narativ cu Cezar Gheorghe este live la Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023. Găzduită de Librăria La Două Bufnițe din Timișoara, seria de podcasturi „Timișoara – spațiu multicultural“ își propune să evidențieze rolul pe care profilul multicultural, multietnic și multilingvistic al orașului Timișoara l-a jucat în conturarea identității sale culturale într-un context central-european. Primul podcast al seriei a fost înregistrat și transmis live pe pagina de Facebook Romanian Literature Now în data de 13 noiembrie de la ora 14.00 la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara (Piața Unirii nr. 11, intrare de pe Matei Corvin) și l-a avut ca invitat pe scriitorul Radu Pavel Gheo, autor al romanului Disco Titanic, care are ca temă influența pe care cultura fostei Iugoslavii a exercitat-o asupra spațiului bănățean. Conversația s-a concentrat asupra relației dintre spațiul cultural timișorean și spațiul fostei Iugoslavii. Cum sunt reprezentate granițele în literatură? Cum se poate gândi diferența într-un context multicultural? Care este legătura dintre literatura de limbă română și literatura din țările fostei Iugoslavii? Acestea sunt întrebările la care a răspuns autorul romanului Disco Titanic. Acest material jurnalistic este realizat printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul componentei Power Station a Programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023“. Materialul nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul său sau de modul în care poate fi folosit.

La ediția din 2023 a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, Cezar Gheorghe vorbește cu Elena Borrás García și Manuela Klenke despre viața unei cărți din literatura română după ce aceasta a fost tradusă într-o limbă străină. Elena Borrás García este traducătoare de literatură română în limba spaniolă. Cea mai recentă carte tradusă este Elegii pentru o bucată de iaht (Elegias por un pedazo de yate) de Traian T. Coșovei, apărută în 2022 la Editura Greylock (Spania). Elena a mai tradus în limba spaniolă Insectarul Coman de Dan Coman, Apropierea Marin Mălaicu-Hondrari, precum și scenariul filmului Parking, adaptarea pentru cinema a romanului, film regizat de Tudor Giurgiu. Elena a mai tradus piesa Insula de Gellu Naum și un volum de schițe de I. L. Caragiale. Manuela Klenke este traducătoare de literatură română în limba germană. Lucrează ca traducătoare în și din limba germană, a colaborat cu Institutul Goethe din București, cu Casa de Editură Max Blecher (Salutare, barbarilor! Antologie de poezie germană de la Elke Era la Yevgeniy Breyger, 2022), cu Editura mikrotext, care a publicat două romane ale Laviniei Braniște în limba germană, Interior zero și Sonia ridică mâna, cu editura Danube books, care a publicat un volum de proză scurtă de Florin Iaru în limba germană.

A conversation with Burhan Sönmez, the author of the novel Stone and Shadow at FILIT 2023 International Festival of Literature and Translation Iași, Romania. Ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași l-a avut ca invitat special pe scriitorul Burhan Sönmez. Născut în 1965, acesta a studiat Dreptul la Istanbul, unde a și profesat o vreme ca avocat pentru drepturile omului. A fost membru al Societății pentru Drepturile Omului (IHD) și fondator al Fundației pentru Cercetare Socială, Cultură și Artă (TAKSAV). În 1996 a fost grav rănit în timpul unui asalt al poliției turce și s-a refugiat pentru o perioadă mai lungă în Marea Britanie. În 2009 i-a apărut primul roman, Miazănoapte, urmat în 2011 de Păcate și inocenți. Cel de-al treilea roman, Istanbul Istanbul, publicat în 2015 (traducere la Editura Polirom, 2016), i-a adus EBRD Literature Prize în 2018. Păcate și inocenți a fost recompensat cu Premiul Sedat Simavi, una dintre cele mai prestigioase distincții literare din Turcia. Labirint, cel de-al patrulea roman, a fost publicat în 2018 (traducere în limba română în colecția „Anansi. World Fiction“ a Editurii Pandora M). Cărțile lui au fost traduse în 42 de limbi. În prezent, Burhan Sönmez își împarte viața între Cambridge și Istanbul, iar din 2021 este președintele PEN International. La FILIT, am discutat cu Burhan Sönmez despre romanul Piatră și umbră (2023, traducere de Veronica D. Niculescu în colecția "Anansi. World Fiction" a editurii Pandora M) și despre condiția actuală a scriitorului expus conflictelor și opresiunii de pretutindeni. (Cezar Gheorghe)   Foto de © Silviu Gheție

Cineastul portughez Pedro Costa, unul dintre cei mai influenți autori contemporani, a fost  București la cea de-a 13-a ediție BIEFF (Bucharest Internațional Experimental Film Festival).  Am vorbit cu Pedro Costa despre filmele sale dedicate locuitorilor din cartierul Fontainhas și despre deciziile care l-au dus la estetica slow cinema din filmele sale.

După ce filmul Libertate a fost proiectat în țară într-o avanpremieră extinsă, începînd cu data de 4 octombrie acesta intră în cinematografele din România. Inspirat din fapte reale, Libertate spune o poveste mai puțin cunoscută, petrecută la Sibiu în decembrie 1989. În haosul Revoluției, peste 500 de milițieni, securiști și civili au fost ținuți captivi într-o piscină dezafectată și acuzați că sînt teroriști. Am vorbit cu regizorul Tudor Giurgiu despre dificultatea de a realiza un film despre un subiect atît de polarizant precum Revoluția Română și despre modul în care societatea românească se confruntă cu întrebările rămase fără răspuns în urma unuia dintre cele mai importante evenimente din istoria recentă. 

În cel de-al 36-lea episod al Podcastului Narativ, Cezar Gheorghe vorbește cu Nora Iuga și Carla Teaha despre filmului documentar De ce mă cheamă Nora, când cerul meu e senin (2023, r. Carla Teaha).

Winner of the 2020 European Union Prize for Literature, Lana Bastašić’s powerful debut novel Catch the Rabbit is a modern-day Alice in Wonderland set in post-war Bosnia, in which two young women plunge into the illusive landscape of their shared history. She speaks with Cezar Gheorghe about writing the Balkans and the difficult task of telling stories about the inherited trauma of the war in Bosnia. The conversation revolves very much around the theme of naming and how that relates to living in a place where ethnic identity becomes the most important aspect of identity. 

Un episod omagial al Podcastului Narativ: Biblioteca Polirom, una dintre cele mai ample și mai prestigioase colecții de literatură universală din România, împlinește 25 de ani de la lansarea sa în anii 90. Cezar Gheorghe discută despre parcursul celor 25 de ani de apariții din cadrul colecției cu editorul și traducătorul Dan Croitoru, Director Editorial al Editurii Polirom și coordonator, din 2019, al colecției Biblioteca Polirom.

Ioana Chițu este actriță de teatru și de film. Pentru rolul din filmul Crai Nou (Blue Moon, regia Alina Grigore).  O conversație despre raporturile de putere din lumea artistică și lumea socială, despre inegalități sociale și despre arta politică.

O ediție specială a Podcastului Narativ dedicată traducerii. În cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, ediția a X-a, 2022, Cezar Gheorghe vorbește cu doi dintre cei mai importanți traducători din literatura română - Marian Ochoa de Eribe și Bruno Mazzoni.

In this episode, I talk to Prof. David Damrosch, the director of The Harvard Institute for World Literature (IWL) and Ernest Bernbaum Professor of Comparative Literature at Harvard University. I attended this year's edition of the IWL, where I got to lead the World Literature & Cinema colloquium and, more importantly, got the chance to see David in action, teaching his seminar on Globalization and its discontents.   David Damrosch has written widely on comparative and world literature from antiquity to the present. His books include The Narrative Covenant: Transformations of Genre in the Growth of Biblical Literature (1987), We Scholars: Changing the Culture of the University (1995), What is World Literature? (2003), The Buried Book: The Loss and Rediscovery of the Great Epic of Gilgamesh (2007), How to Read World Literature (2d edition 2017), Comparing the Literatures: Literary Studies in a Global Age (2020), and Around the World in 80 Books (2021). He is the founding general editor of the six-volume Longman Anthology of World Literature (2004) and the editor of Teaching World Literature (2009) and co-editor of The Princeton Sourcebook in Comparative Literature (2009), The Routledge Companion to World Literature (2011), and Xin fangxiang: bijiao wenxue yu shijie wenxue duben [New Directions: A Reader of Comparative and World Literature], Peking U. P., 2010. He has just completed a translation of a Congolese novel, Georges Ngal's Giambatista Viko: ou Le viol du discours africain, for the MLA's "Texts and Translations" series.

Episodul 30 al Podcastului Narativ îl are ca invitat pe scriitorul Bogdan-Alexandru Stănescu.    Romanul Abraxas, Editura Polirom, 2022, este punctul central al acestei discuții despre memorie, despre relația literaturii cu mica istorie și Marea Istorie și despre travaliul scrierii unui roman-sinteză a temelor și stilisticilor ultimilor ani.

În cel de-al 29-lea episod al Podcastului Narativ, Cezar Gheorghe vorbește cu poetul Merlich Saia. Merlich Saia (n. 1982, București) a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București. A debutat în 2014, la Editura Tracus Arte, cu garda de corp, volum care a obținut Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opus Primum, Botoșani, 2015.  

Cu prilejul lansării antologiei Opera poetică (Editura Rocart, 2021) și a volumului Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, 2021), scriitoarea Simona Popescu vorbește despre întâlnirea cu poeta care, la sfârșitul animalor '80, scria poemele ce aveau să facă parte din Xilofonul și alte poeme și din Juventus, dar și despre identitatea multiplă și simultană din Exuvii sau despre replica dată exuviilor, despre identitățile care ți se impun și cu care trebuie să trăiești. Interviul este realizat de Cezar Gheorghe în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.

Cu prilejul lansării antologiei Opera poetică (Editura Rocart, 2021) și a volumului Cartea plantelor și animalelor (Editura Nemira, 2021), scriitoarea Simona Popescu vorbește despre întâlnirea cu poeta care, la sfârșitul animalor '80, scria poemele ce aveau să facă parte din Xilofonul și alte poeme și din Juventus, dar și despre identitatea multiplă și simultană din Exuvii sau despre replica dată exuviilor, despre identitățile care ți se impun și cu care trebuie să trăiești. Interviul este realizat de Cezar Gheorghe în cadrul Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara.