În acest episod final al seriei Pe urmele abandonului, rezumăm direcțiile de cercetare și explorare din ultimul an și te lăsăm să tragi cu urechea la cel mai recent teren pe care l-am pornit vara aceasta: Lumina pe care am găsit-o în castelul de la Zau de Câmpie, acasă pentru sute de fete care au crescut acolo.
Am creat Muzeul Abandonului pentru a ne lupta cu amnezia și pentru a căuta vindecarea prin procesul memorializării acestui trecut dureros. Îți mulțumim că mergi alături de noi pe urmele acestei istorii.
Vocile episodului 10:
Bogdan Simion - Președinte Fundația SERA România
Simina Bădică - istoric, co-fondator Muzeul Abandonului
Daniel Rucăreanu - Asociația Adulților care au crescut în casele de copii „Federeii”
Simona Tache - psiholog
Silvia Burciu - Asociația Ajungem Mari
Iris Șerban - arhivist Muzeul Abandonului
Anca Niță - antropolog Muzeul Abandonului
Ioana Călinescu - co-fondator Muzeul Abandonului
Nora și Pavel Călinescu - exploratori ai aplicației VR Muzeul Abandonului
Valentina Sandu Dediu - Rector Colegiul Noua Europă
Vocile de la Zau de Câmpie:
Ani Munteanu, Maria Lucaci, Maria Varga, Romina Lăcătuș, Victoria Mireștean.
Echipa:
Narator - Oana Drăgulinescu
Documentare- Muzeul Abandonului
Scenariu și montaj - Ana Maria Ciobanu
Editor sunet - Mihnea Ciulei
Coordonator - Iulia Țurcanu
În timp ce noi digitalizăm și arhivăm istoria abandonului copiilor din România, lângă noi se întâmplă un război. Sute de mii de oameni își abandonează casele, familiile și prietenii pentru a fi în siguranță. Așa că ne-am întrebat: ce se întâmplă în lumea muzeală când izbucnește un război atât de aproape?
La Muzeul Abandonului am considerat că e important să arhivăm și acest abandon extrem generat de război și să strângem mărturii despre ce au ales ucrainenii să poarte cu ei în bagaje. Ce iei cu tine atunci când trebuie să abandonezi aproape tot? În acest episod vorbim despre cum a pășit Muzeul într-o nouă etapă, în care transformăm în exponate istoria actuală.
În acest episod al podcastului ne întoarcem puțin în prezent ca să discutăm despre ce putem face noi astăzi pentru a combate fenomenul abandonului. Începem cu mecanismele prin care ne putem lupta cu risipa potențialului pe care îl au copiii din sistemul de protecție de astăzi. Am stat de vorbă cu Silvia Burciu, psiholog al Asociatiei Ajungem Mari și consilier pentru voluntarii organizatiei, despre ce înseamnă astăzi sprijinul copiilor din centrele de plasament.
Ca să putem construi spațiul sigur de dialog și de vindecare la care visăm, avem nevoie însă de informație corectă din punct de vedere istoric. La Muzeul Abandonului cercetăm istoria instituționalizării cu speranța că informația va contribui la procesul de vindecare al acestei traume colective. Despre asta vorbim tot în acest episod, cu echipa și voluntarii Arhivei Muzeului Abandonului.
La Muzeul Abandonului, o echipă de arhiviști plus zeci de voluntari construiesc Arhiva muzeului, digitalizând mii de fotografii și documente ale organizațiilor neguvernamentale din România. Trecem prin tot ce găsim, scanăm și arhivăm digital în sertarele muzeului nostru. Încercăm să înțelegem și recuperăm mecanismul, industria și sistemul de organizare din spatele abandonului din România comunistă și post-comunistă, oamenii și istoriile lor.
Din aceeași teamă de risipă și neștiință, Daniel Rucăreanu, invitatul special al acestui episod, a co-fondat în 2014 Asociația Adulților din Casele de Copii, „Federeii”. Își dorea ca adulții crescuți în case de copii să aibă ocazia de a-și spune poveștile cu demnitate, în termenii lor, cât mai departe de stereotipurile prin care viețile lor au fost deseori rezumate în media. Discuția cu Daniel ne-a ajutat să înțelegem că, de fapt, ne luptăm cu risipa prin aceste recuperări ale istoriei recente, de la care societatea românească încă întoarce privirea.
Căminul-spital Sighet a păstrat, în spatele lacătelor și ferestrelor sparte, hăinuțe, bucăți de jucării, inscripții pe pereți, mobilier, sau chiar arhive. Când am pășit prin marea de sticlă mărunțită de vandalizări succesive, ne-au copleșit frânturile de viață pe care le-am găsit. Cum ar fi camera cu haine de la Sighet: grămăjoare colorate de haine, împăturite cu grijă, așezate pe categorii, strânse cu atenție în mici bocceluțe textile prinse cu fâșii de material….imaginea lor te face să crezi că dintr-o clipă în alta copiii vor da năvală pe ușă, să le îmbrace. Apoi ne-am apucat să le studiem și fiecare tăietură, reparație, inscripție, pată…spune o poveste. În acest episod veți auzi poveștile acestor martori muți rămași în urma copiilor scoși din instituție.
Dincolo arhive și obiecte, Muzeul Abandonului este despre Oameni. În acest episod, o să-i cunoști pe câțiva dintre oamenii căminului-spital Sighet care transformă cifrele reci în realități pe care le simt și le înțeleg chiar și generațiile contemporane.
Ce simt în Muzeul Abandonului generațiile născute la mulți ani după închiderea caselor de copii și căminelor-spital? Ce nu înțeleg? Ce ar vrea să știe? Nu gândisem expoziția pentru copii, având teama că va fi prea mult pentru ei, prea greu să afle partea asta așa întunecată a istoriei recente a României. Pe de altă parte știam că tocmai pentru ei construiam de fapt acest muzeu și în ei ne punem speranța că România de mâine va fi mai incluzivă, mai responsabilă, mai empatică.
Copii și adolescenții veniți la evenimentele fizice ale muzeului ne-au întrebat: Noi de ce nu învățăm despre asta la școală? Așa că acest episod le este dedicat iar Muzeul Abandonului a devenit spațiul lor de joacă.
Un Muzeu NOR. Ne-a venit în cap într-o zi acest lucru, că norul digital de puncte, care reieșise în urma scanării 3D a clădirii de la Sighet, ne transforma cumva într-un MUZEU - NOR. Nu știam dacă există cineva care poate să traducă ce aveam noi în cap, acest spațiu în care voiam să acomodăm durerea abandonului din România, expusă polifonic, într-un mod empatic, participativ, incluziv.
Dar am găsit un om care ne-a dat rafturi, coridoare, sertare și un spațiu pentru tot ce aveam noi de spus. În acest episod vorbim cu Ciprian Făcăeru - cel care a transformat visul nostru în realitate augmentată și într-o experiență virtuală din care simți aproape fizic - că faci parte.
În al doilea episod ascultătorii vor intra și ei în clădirea Căminului-Spital pentru Minori Deficienți Irecuperabili din Sighetu Marmației, un loc simbolic pentru întreg fenomenul abandonului în România. Alături de mărturiile asistenților sociali care au lucrat acolo, cu un caiet din anii 1980 ca hartă a întâmplărilor din acei ani, ghidați de Oana Drăgulinescu – fondator Muzeul Abandonului și gazda podcastului „Pe urmele abandonului”.
Tot acum veți cunoaște o parte din echipa Muzeului Abandonului și veți afla cum au ajuns să fie implicați în acest proiect istorici, sociologi, psihologi, antropologi, muzeografi, arhivişti şi oameni de comunicare; o mică armată de oameni de care Muzeul Abandonului avea nevoie ca să existe.
În acest episod o să afli cum de am pornit pe drumul acesta și de ce ne-am dorit să conturăm narațiunea fenomenului abandonului, dincolo de emoționalul și șocantul poveștilor pe care le-ai mai auzit despre vechiul sistem de protecție a copilului.
Pe urmele abandonului – podcast narativ este produs de Muzeul Abandonului și co-finanțat de AFCN - Administrația Fondului Cultural Național. Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ este un proiect independent inițiat de Asociația Q-Arts, ce își propune o mapare a culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului și instituționalizării copiilor în România.