Instituționalizarea Pilonului II (pensiile private) ar reduce povara de pe Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat din care sunt plătite acum pensiile în R. Moldova, însă o asemenea „reformă curajoasă” a sistemului de pensii ar da „roade” abia în 20-30 de ani, spune Stanislav Ghilețchi, expert al IPRE.

Introducerea unei legi privind „statutul agenților străini” în R. Moldova ar putea să ducă la „stigmatizarea și delegitimarea” atât a jurnaliștilor, cât și a organizațiilor din societatea civilă, declară la Europa Liberă Cristina Durnea, juristă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI).

Raportul global al fericirii pentru anul 2025 publicat de Organizația Națiunilor Unite, în care R. Moldova a coborât pe locul 80 din cele 147, arată, de fapt, și „o creștere concomitentă a gradului de frustrare” la moldoveni, afirmă doctorul în psihologie Mihai Șleahtițchi, ex-ministru al Educației.

Piața imobiliară din R. Moldova, țară în care rata sărăciei trece de 30%, este „monopolizată” de capitala Chișinău, unde locuințele se vând „ca pâinea caldă” la prețuri comparabile chiar și cu cele din unele mari orașe din UE. La polul opus, în sate casele se vând „foarte rar”, deși tot mai multe sunt scoase la vânzare.

Indiferent de culorile politice ale guvernărilor din R. Moldova, industria tutunului reușește să facă lobby și să-și promoveze interesele, prin decidenți, în politicile... antitabac, spune Ghenadie Țurcanu, expert al Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate [Centrul PAS] de la Chișinău. 

După Strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor pentru următorii cinci ani, adoptată în R. Moldova, în premieră, experții alcătuiesc și „programe sectoriale.” Autoritățile moldovene se gândesc și la elaborarea unor „hărți ale dezastrelor naturale”, care să ajute la ridicarea eficienței în gestionarea riscurilor de dezastre.

Numai „un set major” de recomandări ale Comisiei de la Veneția, ce ar schimba conceptual proiectul de comasare a Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS, ar putea determina guvernarea PAS să renunțe la intenția sa, consideră Ilie Chirtoacă, președintele CRJM. 

Retorica „congresului deputaților de toate nivelurile” din Găgăuzia, de la tribuna căruia au fost transmise o serie de nemulțumiri și critici la adresa Chișinăului, este rezultatul eșecului guvernărilor în construirea unor relații de încredere cu Comratul, sugerează Ștefan Bejan, expert WatchDog.

În perioada următoare, R. Moldova ar trebui să se aștepte la „devastarea” localităților rurale sub aspect demografic, declară expertul Valeriu Sainsus, iar o nouă structură administrativ-teritorială a țării este necesară pe fondul unei depopulări în ritmuri accelerate.

„Nu vom admite falimentul Î.S. Calea Ferată din Moldova” (CFM), declară la Europa Liberă Mircea Păscăluță, secretar de stat la MIDR. În contextul crizei de la CFM acum s-ar discută inclusiv în Parlament, despre o „modalitate urgentă” de subvenționare a acestei întreprinderii de stat, potrivit lui.

S-a exagerat mult în spațiul public pe tema generalilor din R. Moldova, spune Radu Burduja, ex-secretar general de stat al Ministerului Apărării, fost reprezentant militar la NATO și UE, în prezent expert în domeniul securității. Altceva e că unii au devenit generali fiind „ajutați” politic.

Mecanismele de suport pentru dezvoltarea sectorului energiei verzi, pus în aplicare acum trei ani, explică saltul R. Moldova în producerea energiei electrice din surse regenerabile [soare, vânt, apă], afirmă la Europa Liberă, Ion Muntean, directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED).

Deputatul socialist Grigore Novac declară la Europa Liberă că datoriile celor două maluri ale Nistrului față de Gazprom trebuie percepute ca una singură. „La intrarea [în țară] există un contor. Nu există datoria lor și a noastră, există o datorie unică, de fapt”, spune deputatul socialist.

Comentatorul politic Anatol Țăranu crede că, după alegerile parlamentare din acest an, Legislativul ar putea avea o configurație politică „pestriță”, astfel încât R. Moldova riscă să se aleagă cu un „Guvern-simulacru”, care va menține o retorică pro-europeană, dar va promova politici anti-europene.

Tradițional, comentatorul politic, Anatol Țăranu, ex-ambasador al R. Moldova la Moscova, este invitatul podcastului „În esență...” la sfârșit de an. Dl Țăranu a comentat principalele evenimente politice și social-economice din anul 2024, selectate de Europa Liberă.

Actualul sistem judecătoresc din R. Moldova, marcat în ultima perioadă de plecări masive ale magistraților, „sigur nu-i în criză” și „sigur nu-i în colaps”. Este vorba mai curând de „renașterea” sistemului, consideră Sergiu Caraman, președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 

Primele trei Regiuni (nr.5, 8 și 1) de gestionare a deșeurilor în R. Moldova vor deveni funcționale, respectiv, la sfârșitul anilor 2027, 2028 și 2029, spune în podcastul Europei Libere „În esență...” Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului.

Cel mai probabil, Colegiile de judecători anticorupție – în prima și a doua instanță – își vor începe activitatea, în formulă nouă, începând cu toamna anului 2025, estimează Livia Mitrofan, președintele interimar al Judecătoriei Chișinău, în podcastul Europei Libere „În esență...” 

Vicepremierul pentru Economie, Dumitru Alaiba, se arătă optimist că, în următorii zece ani, economia moldoveană se va „dubla” – o așteptare de pe urma implementării Planului european de creștere economică cu un pachet de sprijin de 1,8 miliarde de euro pentru R. Moldova în următorii trei ani.

Actualele legi moldovene din sănătate încurajează „criminalizarea” erorilor medicale și nu-i protejează „practic nicicum” pe pacienți. Iar autoritățile de la Chișinău s-au tot opus, de-a lungul anilor, adoptării unei legi pentru prevenirea malpraxisului medical, spune experta Rodica Rusu Gramma.