Ileana Mălăncioiu - „Cântec” (Urcarea Muntelui, 1985)
- interpretare Iulian Nistea 2019 -
Lumea e tot mai tristă și mai grăbită
Pîinea e tot mai scurtă și mai turtită
Fără ca nimeni s-o vadă
Poezia a coborât în stradă.
Se uită-n toate părtile deodată
Orice drum tot acolo duce
Timpul melancoliei a trecut
Ea încotro s-o apuce.
Poezia a coborît în stradă
Poezia șade încă o dată pe baricade
Dar lumea e grăbită, dar strada e pustie
Dar cine să mai citească acum poezie?
All content for inistea is the property of inistea and is served directly from their servers
with no modification, redirects, or rehosting. The podcast is not affiliated with or endorsed by Podjoint in any way.
Ileana Mălăncioiu - „Cântec” (Urcarea Muntelui, 1985)
- interpretare Iulian Nistea 2019 -
Lumea e tot mai tristă și mai grăbită
Pîinea e tot mai scurtă și mai turtită
Fără ca nimeni s-o vadă
Poezia a coborât în stradă.
Se uită-n toate părtile deodată
Orice drum tot acolo duce
Timpul melancoliei a trecut
Ea încotro s-o apuce.
Poezia a coborît în stradă
Poezia șade încă o dată pe baricade
Dar lumea e grăbită, dar strada e pustie
Dar cine să mai citească acum poezie?
"À Bethléem (I)" - chant de Noël orthodoxe de la tradition roumaine.
– traduction et adaptation: Bogdan Zaman, Constantin Zaman, Mariana Morariu et P. Iulian Nistea
– interprétation musicale: Ionel Codreanu (chantre de la Paroisse Ste Parascève et Ste Geneviève, Paris) et P. Iulian Nistea
À Bethléem (var. I)
À Bethléem, dans le ciel,
Une lumière étincelle.
La Vierge,
Met au monde l’Enfant divin.
Elle accouche dans le froid
De son fils le Roi des rois.
La Vierge
Elle se dit d’une douce voix :
« Pas de linge pour Le couvrir,
Ni d’habit pour Le vêtir. »
Ô, Vierge,
Le Messie qu’on voit venir.
Des habits nous trouverons
Et le Christ nous vêtirons.
Ô, Vierge
Mère, tes larmes sécheront.
La lumière est son linge,
Et l’amour son habit,
Ô Vierge,
Car Il est notre Messie.
inistea
Ileana Mălăncioiu - „Cântec” (Urcarea Muntelui, 1985)
- interpretare Iulian Nistea 2019 -
Lumea e tot mai tristă și mai grăbită
Pîinea e tot mai scurtă și mai turtită
Fără ca nimeni s-o vadă
Poezia a coborât în stradă.
Se uită-n toate părtile deodată
Orice drum tot acolo duce
Timpul melancoliei a trecut
Ea încotro s-o apuce.
Poezia a coborît în stradă
Poezia șade încă o dată pe baricade
Dar lumea e grăbită, dar strada e pustie
Dar cine să mai citească acum poezie?