„A-l vedea pe Dumnezeu față către față înseamnă a-l cunoaște după cum El ne cunoaște” (1 Corinteni 8, 2-3)   În emisiunile precedente am început o discuție mai amplă despre Iubire, ca taină a vieții în Hristos – risc asumat și dinamism transfigurator, iar pentru început ne-am aplecat asupra Cunoașterii prin iubire, Iubirea fiind temelie a cunoașterii, precum și asupra relației dintre Iubire și nepătimire; apoi am continuat, abordând Treptele (sau fazele) vieții spirituale după Sfinții Dionisie Areopagitul, Maxim Mărturisitorul și Nichita Stithatul și cunoașterea prin contemplație unitivă (Nichifor Crainic), și ne-am aplecat asupra Îndumnezeirii (theosis) prin iubire, mai ales asupra Îndumnezeirii omului prin har sau unirea cu Dumnezeu în iubire. Astăzi am început abordarea unei teme din același registru, și anume: Vederea lui Dumnezeu și experiența luminii dumnezeiești (cu referire specială la Sfântul Simeon Noul Teolog, iar discuția noastră se va întinde pe parcursul a mai multe săptămâni. Nici un teolog creștin nu a negat vreodată faptul că cei aleși, în starea lor de fericire supremă, Îl vor vedea pe Dumnezeu. Acest adevăr este afirmat în mod explicit de Sfântul Apostol Ioan: „Iubiţilor, acum suntem fii ai lui Dumnezeu; şi ce vom fi, încă nu s’a arătat. Ştim că, dacă El Se va arăta, noi vom fi asemenea Lui, pentru că-L vom vedea pe El aşa cum este” (1 Ioan 3, 2) – Prin capacitatea noastră de a-l percepe în slava Lui finală, noi îi devenim asemenea, fiind părtași ai acestei slave (a se vedea Noul Testament, versiunea Anania, nota 3, p.430). Cu toate acestea, interpretările și dezvoltările teologice ulterioare sunt extrem de diverse, mai ales că, în chiar aceeași epistolă a Sfântului Ioan se spune explicit că „Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată” (1 Ioan 4, 12), iar Sfântul Apostol Pavel precizează la rându-i că Dumnezeu nu poate fi văzut („Cel ce singur are nemurire şi locuieşte întru lumină neapropiată, Cel pe Care nimeni dintre oameni nu L-a văzut şi nici nu poate să-L vadă”, 1 Timotei 6, 16). De-a lungul timpului s-a ridicat problema dacă această vedere a lui Dumnezeu „este rezervată exclusiv pentru viața veșnică, in patria” sau dacă „poate începe de fapt aici, in via, prin experiența extatică” (Vladimir Lossky, Vederea lui Dumnezeu, traducere din limba engleză de Prof. dr. Remus Rus, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995, p.7).