Secretarul general al NATO, Mark Rutte, vine astăzi în vizită la București. Românii așteaptă noi asigurări de securitate, după anunțul retragerii parțiale a forțelor americane din regiune. Retragerea nu este nici o surpriză, nici o catastrofă. Dar semnalează o schimbare de postură a Americii la momentul și locul nepotrivit.

Pentru prima oară de la constituirea coaliției pro-europene, după alegerile din decembrie 2024, consemnăm astăzi o diviziune pe un subiect strategic. PSD, membru al coaliției, alături de formațiunea extremistă AUR, se aliază împotriva premierului Ilie Bolojan. Cele două partide îl cheamă la Parlament pentru a da socoteală în legătură cu retragerea a circa 800 de militari americani din România. Dar cât este preocupare strategică și cât politică internă?

Cozi imense se înregistrează în jurul Catedralei din București, după slujba de sfințire de duminică. Zeci de mii de oameni așteaptă ore întregi, zi și noapte, pentru a intra în biserică. Nu lipsesc însă și falsurile, menite să producă diviziune în societate.

Anunțul Washingtonului privind o retragere parțială a militarilor staționați pe flancul estic al NATO a produs multă emoție la București. Este România mai vulnerabilă acum în fața amenințării rusești?

Lituania va începe să doboare baloanele care vin din Belarusul vecin, folosite pentru contrabanda cu țigări. Aceste baloane umplute cu heliu, de tipul celor folosite de meteorologi, au perturbat activitatea aeriană a țării baltice. Iar autoritățile de la Vilnius văd în aceasta un act de război hibrid.

O constatare surprinzătoare în presa italiană: peninsula primește mai mulți migranți decât în guvernele anterioare. Și aceasta, în condițiile în care premiera de dreapta Giorgia Meloni a promis reducerea drastică a imigrației. Însă realitatea trebuie privită în contextul situației economice din Italia.

Premierul polonez Donald Tusk lansează un semnal de alarmă. Într-un interviu acordat publicației britanice The Sunday Times, șeful guvernului de la Varșovia atrage atenția asupra apelurilor din Europa de reconstruire a legăturilor economice cu Rusia. Semnalul lui Tusk vine după ce o instanță poloneză a respins cererea de extrădare în Germania a unui ucrainean acuzat de participare la aruncarea în aer a conductei North Stream 2.

Lumea întreagă a privit imaginile cu fostul președinte francez Nicolas Sarkozy îndreptându-se către închisoarea pariziană unde are de ispășit o pedeapsă privativă de libertate de cinci ani. El a fost susținut de un mare număr de politicieni francezi de dreapta și de o parte a opiniei publice. Dar cât de corectă este această eroizare a fostului președinte francez?

Cresc tensiunile politice în jurul proiectului viitorului buget multianual al Uniunii Europene. O propunere a Comisiei Europene care ar revoluționa modul de alocare a fondurilor divizează statele membre și provoacă o adevărată revoltă în rândul parlamentarilor.

Miniștrii europeni ai energiei, reuniți luni la Luxemburg, au aprobat oficial  oprirea în totalitate a importurilor de gaze naturale rusești de la 1 ianuarie 2028. Măsura va consolida independența energetică a Uniunii Europene și va priva Rusia de venituri importante cu care își alimentează mașina de război. Ungaria și Slovacia s-au opus, dar nu au reușit să blocheze decizia.

Întrebarea revine după ce președintele Vladimir Putin ar fi cerut controlul asupra acestei regiuni, drept condiție pentru încheierea războiului. Explicațiile sunt de ordin strategic: regiunea este poarta prin care Rusia ar putea cuceri apoi mai mult teritoriu ucrainean.

Jurnaliștii de la RFI Ucraina au căutat răspunsuri la aceste întrebări. Concluziile lor? Rusia modernă este nostalgică atât pentru epoca sovietică dar și pentru cea imperială. De aceea, încearcă să reînvie ambele formațiuni în același timp. Dar conceptul reînvierii vechii Rusii se prăbușește fără Ucraina.

Cancelarul german Friedrich Merz a anunțat joi, în plenul Bundestag-ului, punerea la punct a unui plan de acțiune cuprinzător împotriva războiului hibrid dus de Rusia împotriva țărilor europene. Proiectul va fi discutat de guvern în zilele următoare, după cum informează AFP, preluată de Agerpres și Caleaeuropeană. Planul este elaborat de nou-înființatul Consiliu Național de Securitate

A venit timpul ca Serbia să facă pași concreți în ce privește obiectivul său de aderare la UE. Iată mesajul direct pe care i l-a transmis președinta Comisiei Europene liderului sârb Alexander Vučić. Printre altele, UE așteaptă de la Serbia implementarea de sancțiuni împotriva aliatului său tradițional, Rusia.

Îngrijorare în Europa după ce guvernul Rusiei a aprobat un proiect de lege care îi conferă preşedintelui Vladimir Putin autoritatea de a recurge la rezervişti nu numai în timp de război, ci şi în timp de pace, inclusiv în operaţiuni în afara ţării. Care sunt planurile Kremlinului? Întrebarea îi preocupă pe jurnaliști și experți, mai ales în contextul recentelor provocări ale Rusiei la adresa statelor europene.

Guvernul de la Haga a preluat controlul asupra unei importante companii de tehnologie deținute de China. Mișcarea vine pe fondul tensiunilor la nivel global după ce China și-a intensificat restricțiile asupra exporturilor sale de pământuri rare.

Excepțional discursul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la aniversarea celor 35 de ani de la fondarea Comisiei de la Veneția – adică organismul care susține democrația fundamentată prin drept.

Îngrijorarea crește în rândul decidenților politici și militari din Europa cu privire la viitoarele acțiuni ale Rusiei. Ce urmează, după provocarea dronelor? Rapoarte ale serviciilor occidentale sugerează că Moscova se pregătește să meargă mai departe.

Uniunea Europeană este foarte aproape de a pune capăt total dependenței vechi de decenii față de resursele energetice rusești. O decizie cheie a fost luată miercuri – ceea ce va obliga țări precum Ungaria și Slovacia să-și revizuiască din temelii politicile energetice.

Ce se întâmplă cu Franța și... mai ales cu francezii? Chestiunea îi preocupă pe jurnaliștii și comentatorii europeni. Unii atrag atenția asupra efectelor pe care criza politică franceză le va avea asupra Europei. Alții privesc către amenințările economice. Și mulți se întreabă: ce va rezulta din furia francezilor?