Recunoscute oficial de UNESCO, geoparcurile nu sunt doar zone spectaculoase din punct de vedere natural, ci și spații unde știința, cultura și turismul sustenabil se întâlnesc într-un mod armonios.
Importanța geoparcurilor UNESCO merge mult dincolo de frumusețea peisajelor. Acestea joacă un rol esențial în conștientizarea publicului în ceea ce privește conservarea patrimoniului natural și cultural, dar și în sprijinirea economiilor locale prin ecoturism și educație.
Într-o lume în care schimbările climatice și pierderea biodiversității devin subiecte critice, geoparcurile oferă exemple concrete despre cum natura și omul pot coexista într-un echilibru sustenabil. În această ediție, vom explora mai în detaliu ce înseamnă să fii parte din rețeaua globală a geoparcurilor UNESCO și ce impact real au acestea asupra comunităților și mediului.
Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, a stat de vorbă pe această temă cu Madlen Șerban, fost secretar general al Comisiei Naționale UNESCO.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
Focile se confruntă cu o problemă gravă cauzată de activitățile umane: multe dintre ele rămân prinse în linii de pescuit abandonate, plase și alte resturi marine. Aceste materiale, aduse de curenți sau aruncate direct în ocean, se înfășoară în jurul gâtului, înotătoarelor sau corpului focilor, provocând răni grave, infecții și chiar moartea prin sufocare sau înfometare. Este aproape imposibil ca animalele afectate să se elibereze singure, iar problema a devenit tot mai frecventă în zonele de coastă ale Namibiei.
Organizația Ocean Conservation Namibia (OCN) a devenit un actor-cheie în salvarea focilor prinse în echipamente de pescuit. Dotată cu instrumente speciale și multă experiență, echipa organizației patrulează în mod regulat coloniile de foci, identifică animalele afectate și acționează rapid pentru a le imobiliza temporar și a le elibera din capcane. De cele mai multe ori, intervențiile lor sunt riscante, deoarece foca este un animal puternic, iar membrii echipei trebuie să acționeze cu precizie și grijă pentru a evita agravarea rănilor animalului sau să se rănească ei înșiși.
Eforturile Ocean Conservation Namibia nu se limitează doar la salvarea directă a focilor, ci includ și campanii de conștientizare pentru reducerea poluării marine. Prin distribuirea videoclipurilor cu intervențiile lor și educarea publicului despre pericolele resturilor marine, organizația speră să inspire schimbări în comportamentul pescarilor și al comunităților locale. Munca lor evidențiază legătura critică dintre conservarea vieții marine și responsabilitatea umană față de oceane.
Despre operațiunile de salvare a focilor am stat de vorbă cu fondatorul Ocean Conservation Namibia, Naudea Dryer.
De pe plajele Namibiei ne urcăm apoi în șaua bicicletei pentru a afla ce oportunități de explorare avem în această vară cu acest mijloc de transport prietenos cu natura, iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Grupul Spații Verzi Sănătoase ne oferă noi sfaturi despre cum să întreținem natura din jurul nostru. În acest episod ne vorbește despre inutilitatea datului cu var pe pomi.
Toamna trecută, Fundația Conservation Carpathia a oferit sprijin financiar prin Fondul Carpathia către șase afaceri locale din zona Munților Făgăraș care îmbină dezvoltarea economică și grija pentru natură.
Programul de Granturi Mici pentru perioada 2024-2025 și-a propus să contribuie la dezvoltarea durabilă din comunități, prin protejarea naturii și valorificarea resurselor locale.
Dintr-un total de 16 aplicații primite, șase proiecte au fost selectate pentru finanțare, fiecare primind un grant de 5.000 de euro. Proiectele câștigătoare au fost alese pentru contribuția lor la dezvoltarea comunităților locale și protejarea naturii din jurul Munților Făgăraș.
Despre importanța micilor afaceri sustenabile locale, despre rolul ecoturismului în protejarea mediului înconjurător și despre eforturile de înființare a Parcului Național Munții Făgăraș este în vorba în episodul din această săptămână.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
În ultimii ani, în orașele din România a crescut din ce în ce mai mult numărul vidrelor, în special în zonele urbane traversate de râuri sau canale, precum cele din Cluj-Napoca, Oradea sau București.
Aceste mamifere semiacvatice, deși rareori observate în trecut, profită acum de eforturile de conservare a habitatelor naturale urbane. Deși trăiesc în mod natural în zone sălbatice, vidrele s-au adaptat surprinzător de bine la mediul urban, unde găsesc hrană (pești mici, crustacee) și adăpost în zonele verzi de lângă ape.
Importanța ecologică a vidrelor este considerabilă. Ele joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor acvatice, fiind prădători de vârf care controlează populațiile de pești și nevertebrate.
Prezența lor este un indicator clar al sănătății apelor, deoarece vidrele nu pot supraviețui în medii poluate. Astfel, apariția lor în orașe oferă oportunități valoroase pentru educația ecologică a populației urbane, inspirând o mai mare grijă față de natură și biodiversitate.
Despre populațiile urbane de vidre și despre rolul lor în natură a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu biologul George Bouroș, de la Asociația pentru Coservarea Diversității Biologice.
Interviul poate fi găsit și pe canalul YouTube al rețelei, iar mai multe informații despre activitatea sa puteți găsi pe conturile de Instagram și Facebook ale Rețelei.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
Turbăriile reprezintă unele dintre cele mai valoroase și fragile ecosisteme din România. Acestea se formează în zone cu exces de umiditate, unde descompunerea materiei organice este lentă, favorizând acumularea de turbă. Importanța lor ecologică este majoră, deoarece oferă habitate unice pentru numeroase specii rare de plante și animale, unele endemice sau pe cale de dispariție.
Unul dintre cele mai relevante roluri ale turbăriilor este capacitatea lor de a stoca carbon. Ele funcționează ca rezervoare naturale de carbon, contribuind semnificativ la reducerea concentrației de dioxid de carbon din atmosferă, astfel având un impact pozitiv în combaterea schimbărilor climatice.
Despre aceste ecosisteme fragile și despre rolul lor în natură am stat de vorbă cu Răzvan Horațiu Bătinaș, lector în cadrul Departamentului de Geografie Fizică și Tehnică din cadrul Facultății de Geografie a Universității Babeș Bolyai din Cluj, coautor al unui articol pe această temă, publicat pe platforma infoclima.ro.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
Fundația Conservation Carpathia, cea mai mare organizație de conservare românească, a anunțat finalizarea cu succes a celui mai mare proiect LIFE gestionat de România, ”Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul munților Carpați, în valoare de 27,6 milioane de euro, și lansarea Casei Zimbrului, al doilea centru de vizitare dedicat protejării biodiversității din regiune.”
Finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE Nature și Fundația Arcadia, acest proiect are un impact semnificativ asupra conservării pădurilor, reconstrucției ecologice și reintroducerii de specii, și este un pilon important al dezvoltării durabile pentru comunitățile locale.
Despre acest proiect am stat de vorbă cu Victoria Donos, director de comunicare la Conservation Carpathia.
Tot în episodul din această săptămână aflăm reacția organizațiilor de mediu la rezultatele recensământului la urși anunțate de autorități, iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, ne explică de ce ”toaletarea copacilor” este un concept inventat și cum trebuie făcute de fap tăierile de vegetație.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
- Pentru cei din generația mea și a părinților mei, creveții au însemnat multă vreme acele chipsuri expandate care se mai găseau în magazinele comuniste. După Revoluție, fructele de mare au început să apară încet-încet și pe piața din România, iar creveții sunt acum o prezență constantă în supermarketuri și în meniurile restaurantelor, țările de proveniență fiind din Asia sau America Centrală.
Ceea ce puțini știu este că și în România există creveți și nu în crescătorii specializate, ci în sălbăticie. Este vorba în principal despre crevetele oriental de apă dulce, care a ajuns în țara noastră din fost Uniune Sovietică, unde erau crescuți pentru hrana crapilor chinezești. Inundațiile le-au permis să evadeze din aceste crescătorii și să își lărgească arealurile, astfel că au ajuns până pe brațul Chilia al Deltei Dunării, unde au fost identificați la finalul anului 2020.
Despre cum se răspândește această specie și despre impactul ei asupra ecosistemelor locale, a stat de vorbă Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, cu Aurel Năstase, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare ”Delta Dunării”.
- Invazia căpușelor în Europa și în alte regiuni ale lumii este tot mai strâns legată de efectele schimbărilor climatice. Creșterea temperaturilor medii anuale, iernile mai blânde și verile mai lungi au extins perioada activă a căpușelor și le-au permis să colonizeze zone unde anterior nu puteau supraviețui. Câteva sfaturi despre cum să prevenim întâlnirile neplăcute cu acești paraziți și ce să facem în cazul în care totuși dăm peste ei aflați în episodul din această săptămână al EcoFrecvențelor, un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
La începutul acestei săptămâni a fost Ziua Internațională a Castorului, un prilej nu mai bun pentru a discuta cu prietenii de la Conservation Carpathia despre eforturile de reintroducere a acestei specii în România, despre provocările întâmpinate, dar și despre rolul important pe care aceste animale le joacă în ecosistemele locale. Invitatul ediției este Liviu Ungureanu, care ne povestește despre cum sunt relocate aceste animale și cum au învățat să se ferească de capacane.
Iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, ne explică de ce trebuie să avem grijă să nu cădem în capcana suprasaturării plantelor cu apă.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
În București, în 2024, nivelurile de PM2.5, adică particule mai mici de 2,5 microni, au depasit frecvent limitele legale la mai multe stații, în special în timpul sezonului rece, când poluarea a crescut cu până la 200%.
PM10 prezintă depășiri în zone intens circulate, cum ar fi Mihai Bravu-Dristor și Giulești Sârbi.
Poluarea cu PM2,5 și PM10 depășește pragurile impuse de legea 104/2011 și de directiva europeană aferentă, ceea ce va atrage o nouă procedură de infringement pentru România.
Deși nu există depășiri sistematice ale limitelor legale, există perioade și zone unde nivelurile de dioxid de azot sunt apropiate de pragul maxim admis.
Sunt câteva dintre concluziile Raportului Calitatea Aerului în București, realizat de Asociația Ecopolis, despre care am discutat cu directoarea executivă, Oana Neneciu.
Tot în episodul din această săptămână, peisagistul Bogdan Mihalache, de la Grupul Spații Verzi Sănătoase, vine cu noi sfaturi pentru cei care vor să își amenajeze spațiile din preajma locuințelor. El ne explică de ce pajiștile sunt o alternativă mult mai bună decât gazonul clasic.
Păsările din zonele subpolare care iernează în România sunt specii migratoare ce călătoresc mii de kilometri pentru a scăpa de iernile aspre din nordul Europei și Asiei. Printre cele mai frecvente specii care ajung în țara noastră se numără gâsca cu gât roșu, lebăda de iarnă, dar și diverse specii de rațe și pescăruși. Aceste păsări găsesc în România un habitat prielnic, mai ales în zonele umede din Dobrogea, Delta Dunării și pe lacurile din sudul și estul țării, unde temperaturile sunt mai blânde, iar hrana este mai accesibilă.
Migrarea acestor păsări este un proces complex, influențat de factori precum schimbările climatice, resursele de hrană și siguranța habitatului. România joacă un rol esențial în protejarea acestor specii, deoarece multe dintre ele sunt vulnerabile sau pe cale de dispariție. Gâsca cu gât roșu, de exemplu, este una dintre cele mai rare gâște din lume și își petrece iarna aproape exclusiv în regiunea Dobrogei.
Mai mult decât atât, păsările migratoare sunt indicatori biologici importanți ai stării de sănătate a ecosistemelor. Modificările în comportamentul lor migrator, scăderea numărului de indivizi sau schimbarea habitatelor de iernare pot semnala probleme de mediu, precum poluarea, schimbările climatice sau distrugerea habitatelor. Astfel, monitorizarea acestor specii nu doar că ajută la protejarea lor, ci oferă și informații valoroase despre echilibrul natural al regiunilor în care iernează, fiind un barometru al sănătății mediului înconjurător.
Victor Marin de la Rețeaua pentru Natură Urbană a stat de vorbă pe această temă cu biologul Dani Drăgan de la Societatea Ornitologică Română.
Interviul face parte din podcastul Dialog pentru Natură, care poate fi găsit și pe canalul YouTube al Rețelei.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu.
Canicula are un impact semnificativ asupra spațiilor urbane, amplificând fenomenul insulei de căldură urbană, unde temperaturile din orașe sunt considerabil mai ridicate decât în zonele rurale înconjurătoare.
Betonul, asfaltul și clădirile rețin căldura, menținând temperaturile ridicate chiar și pe timpul nopții, ceea ce crește disconfortul termic pentru locuitori. Această supraîncălzire poate duce la un consum excesiv de energie pentru răcire, suprasolicitând rețelele electrice și contribuind la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În plus, grupurile vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și persoanele cu boli cronice, sunt expuse unui risc crescut de probleme de sănătate.
Canicula afectează și infrastructura urbană, provocând dilatarea șinelor de tramvai, deformarea drumurilor și reducerea eficienței echipamentelor electrice. De asemenea, poate duce la scăderea calității aerului, deoarece temperaturile ridicate favorizează acumularea poluanților, ceea ce agravează problemele respiratorii.
Pentru a combate aceste efecte, orașele trebuie să investească în soluții precum creșterea suprafețelor verzi, utilizarea materialelor reflectorizante pentru clădiri și drumuri, precum și dezvoltarea unor strategii eficiente de răcire urbană, cum ar fi umbrirea strategică a străzilor.
Despre provocările cu care se confruntă orașele din România am stat de vorbă cu Vlad Fălcescu, doctorand al Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca și meteorolog în cadrul direcției de climatologie a Administrației Naționale de Meteorologie.
El este și unul dintre specialiștii care au contribuit la realizarea raportului Starea Climei, în care a detaliat provocările actuale pentru România din punctul de vedere al climatului urban.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
Rangerii din România se confruntă cu numeroase provocări, atât din punct de vedere logistic, cât și din cauza pericolelor din teren. Lipsa resurselor financiare și a echipamentelor adecvate îngreunează patrularea eficientă a ariilor protejate, iar personalul este adesea insuficient pentru a acoperi suprafețele extinse de păduri și rezervații.
De asemenea, rangerii se confruntă cu amenințări directe din partea braconierilor sau a celor implicați în exploatări forestiere ilegale, ceea ce face ca meseria lor să fie una riscantă.
Condițiile meteo dificile și terenul accidentat adaugă un nivel suplimentar de dificultate, iar birocrația excesivă poate încetini luarea deciziilor rapide în cazuri critice.
Despre ce presupune meseria de ranger și despre provocările cu care vine la pachet, am stat de vorbă cu Mihai Zotta, director de conservare în cadrul Fundației Conservation Carpathia.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra migrației insectelor, modificând rutele, perioadele și destinațiile acestora. Creșterea temperaturilor globale determină multe specii să își extindă arealul spre regiunile mai nordice sau la altitudini mai mari, unde condițiile devin mai favorabile, iar consecințele pot fi dintre cele mai diverse.
O echipă mixtă de entomologi din România și Italia a descoperit, în cadrul unor expediții recente, cinci noi specii de coleoptere pe teritoriul României, specii care nu fuseseră identificate anterior în această zonă.
În ultima sută de ani, iar mai intens în ultimele decenii, globalizarea a favorizat răspândirea involuntară a numeroase specii în noi regiuni sau chiar pe alte continente, unde nu ar fi putut ajunge în mod natural. Unele dintre aceste specii nu reușesc să se adapteze și dispar, însă altele supraviețuiesc, își extind populațiile și, în unele cazuri, afectează negativ echilibrul natural al ecosistemelor, economia sau sănătatea publică; acestea sunt catalogate ca specii invazive.
Despre importanța descoperirii din România, dar și despre posibilul impact pe care l-ar putea avea noile specii asupra ecosistemelor native, oferă mai multe detalii Andreea Drăghici, entomolog specializat în studiul coleopterelor.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
Schimbările climatice reprezintă amenințări majore la adresa comunităților biologice și a serviciilor ecosistemice pe care acestea le furnizează.
Liliecii sunt sensibili la modificarea habitatului provocată de om, iar schimbările de temperatură și cele legate de resursele de apă induse de schimbările climatice le pot afecta ecofiziologia, distribuția și, în cele din urmă, supraviețuirea.
Prin urmare, este probabil ca schimbările climatice să influențeze populațiile europene de lilieci și să afecteze consumul de insecte de către lilieci în zonele agricole, forestiere și urbane, fapt ce poate avea consecințe grave pentru conservarea biodiversității europene, dar și pentru economie.
Despre populațiile de lilieci din România, despre eforturile de conservare, dar și despre beneficiile aduse ecosistemelor, a stat de vorbă Victor Marin cu biologul Dragoș Ștefan Măntoiu, de la Wilderness Research and Conservation.
Discuția face parte din podcastul Dialog pentru Natură realizat de Rețeaua pentru Natură urbană, care poate fi găsit și pe canalul de YouTube al rețelei.
Tot în episodul din această săptămână aflăm cum națiunile bogate ”exportă extincție” și de ce tranziția totală la vehicule electrice nu va eradica complet poluarea auto.
Iar peisagistul Bogdan Mihalache de la Asociația Spații Verzi Sănătoase ne învață cum să alegem plantele pentru o pajiște urbană.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
În anul 2000, populația de râși eurasiatici a fost estimată la aproximativ 7 200 de exemplare în întreaga Europă, însă deficiențele metodologice și inconsecvențele metodelor de teren pun la îndoială această estimare
Râsul se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare din cauza degradării habitatului, a disponibilității reduse a prăzii și a mortalității ridicate cauzate de om.
Fundația Conservation Carpathia a lansat în urmă cu mai mulți ani, primul program științific de monitorizare a populației de râși din Munții Făgăraș, care a arătat că densitatea acestor feline este de 1,7 exemplare la suta de kilometri pătrați, mult mai bună decât în zonele montane din țări precum Slovacia, Elveția, Franța sau Germania.
Studiul a fost derulat timp de 3 ani și a presupus utilizarea a 150 de camere foto cu senzori de mișcare, metodă mult mai exactă decât cele utilizate până acum de autoritățile române, în speță estimarea populației în baza urmelor lăsate pe zăpadă.
Ruben Iosif, specialist in cadrul Fundației Conservation Carpathia, spune la EcoFrecvențe că populația de râs din România este extrem de importantă nu doar pentru menținerea echilibrului natural din țara noastră ci și pentru alte populații aflate în pragul dispariției, precum cele din Europa Centrală și de Vest.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
Producția de haine utilizează o mulțime de resurse naturale și generează emisii de gaze cu efect de seră care sunt responsabile de schimbările climatice. Conform ONU, industria modei este responsabilă pentru 8-10% din emisiile globale - mai mult decât aviația și transportul maritim combinate.
Iar vânzările globale de haine ar putea crește cu până la 65% până în 2030, sugerează Banca Mondială. În episodul de astăzi vorbim despre impactul pe care moda l-a avut asupra planetei de-a lungul timpului, principalele victime fiind animalele sălbatice.
În cadrul podcastului Dialog pentru Natură, Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană, a stat de vorbă cu istoricul de artă Raluca Partenie, specializată în istoria modei.
Podcastul este disponibil și pe canalul YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană și vă invit să le urmăriți și paginile de Facebook și instagram pentru a fi la curent cu activitățile Rețelei.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu.
Zonele umede sunt o parte esențială a mediului nostru natural. Ele reduc impactul inundațiilor, absorb poluanții și îmbunătățesc calitatea apei. Oferă un habitat pentru animale și plante și multe dintre ele abundă în biodiversitate. Este și cazul zonei renaturate de la Carasuhat din Delta Dunării, unde varietatea de păsări este impresionantă, iar locuitorii zonei au început să dezvolte tot felul de afaceri în jurul acestei regiuni. Doar că acum există riscul ca totul să dispară. De ce, aflăm de la Camelia Ionescu, managerul departamentului de ape dulci din cadrul WWF România.
- Din această săptămână revine rubrica Audiobook, în care prezentăm fragmente din cărți importante care abordează problema schimbărilor climatice. Volumul pe care îl prezentăm pe parcursul următoarelor episoade este ”Căldura te va ucide prima”, de Jeff Goodell, apărută în România la editura ZYX Books.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
Temperaturile ridicate determină o topire accelerată a gheții polare și pe măsură ce aceasta dispare, suprafața întunecată a oceanului poate absorbi mai multă energie solară, ceea ce accelerează și mai mult încălzirea. Prin urmare, cercetătorii caută soluții pentru a reflecta lumina solară și a încetini astfel topirea.
Vorbim de geoinginerie - intervenția deliberată în sistemul climatic al Pământului pentru a încerca contracararea daunelor pe care i le-am produs.
Mulți oameni de știință se opun ferm, avertizând că astfel de încercări distrag atenția de la etapa critică de reducere a emisiilor de carbon și riscă să facă mai mult rău decât bine, dar susținătorii acestor idei spun că ajutorul poate fi decisiv.
Arctic Ice Project este o organizație care dorește să prelungească durata de viață a gheții arctice prin acoperirea unor regiuni cu un anumit tip de material care să poată reflecta mai eficient lumina solară.
Doctor Stephanie Olinger este director tehnic la Arctic Ice Project și a explicat care ar putea fi beneficiile și care sunt riscurile unui astfel de demers.
Și tot în această săptămână, peisagistul Bogdan Mihalache ne vorbește despre speciile care sunt indicate pentru plantare într-un nou episod al proiectului ”Bucureștii Verzi și Noi”.
Poate fi un oraș mare precum Bucureștiul locul ideal pentru pasionații de fotografie de natură? Cu siguranță DA!
Capitala oferă nenumărate locuri în care viața sălbatică se intersectează cu urbanul, iar obiectivul foto ne poate introduce într-o lume spectaculoasă, aflată la câțiva pași distanță de noi.
Victor Marin, de la Rețeaua pentru Natură Urbană a făcut o plimbare prin așa numita ”Deltă a Dâmboviței” alături de Florentina Tîlvîc, fotograf FORONA.
Dialogul care a fost înregistrat la final de vară face parte din podcastul Dialog pentru Natură, și poate fi găsit în întregime pe canalul de YouTube al Rețelei pentru Natură Urbană.
Iar peisagistul Bogdan Mihalache, de la Asociația ”Bucureștii verzi și noi” ne explică în această săptămână la ce trebuie să fim atenți când cumpărăm arbori sau arbuști.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural realizat de Dan Vasiliu
Proiectul Rewilding Argentina este o inițiativă ambițioasă care vizează restaurarea ecosistemelor naturale degradate din Argentina prin reintroducerea speciilor native dispărute sau amenințate.
Fondat pe principiile conservării biodiversității, acest program lucrează pentru a recrea echilibrul ecologic, integrând specii emblematice precum jaguarul, furnicarul uriaș, tapirul și lupul de pampas.
Rewilding Argentina are scopul de a reîntări lanțurile trofice naturale și de a stimula regenerarea ecosistemelor, creând habitate sănătoase care să sprijine atât fauna, cât și comunitățile umane locale. Proiectul colaborează cu diverse organizații, guverne și comunități pentru a asigura succesul pe termen lung al acestor inițiative ecologice.
Dincolo de restaurarea ecologică, proiectul are un impact pozitiv asupra economiilor locale prin promovarea ecoturismului și crearea de locuri de muncă sustenabile.
Rewilding Argentina își propune să educe și să inspire comunitățile să devină gardieni ai naturii, evidențiind legătura dintre sănătatea ecosistemelor și bunăstarea umană.
Regiunile în care se implementează acest program, cum ar fi Parcul Național Iberá sau zona Patagoniei, devin exemple remarcabile de cum pot fi transformate peisajele naturale, în beneficiul întregii planete.
Victoria Donos (Conservation Carpathia) a vizitat Argentina pentru a vedea aceste transformări la fața locului și a povestit la Radio România Cultural experiențele pe care le-a trăit în America de Sud.
EcoFrecvențe este un podcast Radio România Cultural prezentat de Dan Vasiliu
