Când eram copil mamei mele îi plăcea să ne cânte cântecul acesta. Acum că sunt și eu părinte îmi place la rândul meu să îl cânt fetiței mele. Are ceva deosebit în el iar când ajung la strofa “Anina, fetița mea cu păr bălai” și o văd pe fata mea nu ma pot opri din plâns. Gândul ca esti departe de copilul tău mă face să mă gândesc la acest tată, oare de ce era departe? Ce se îmtâmplase cu mama? Anina in grija cui a rămas? Am căutat informatii despre acest cântec dar tot ce am gasit este o melodie cântata de domnul Cristi Predună care m-a făcut să retrăiesc clipele din copilăria mea. Vă las linkul aici, iar dacă care dintre voi stie cine a scris acest cântec sau care este povestea lui aș fi tare curios să o aflu. Link: https://cristipreduna.ro/videoclip/cristi-preduna-anina/

A fost fiul învățătorilor Eugen și Ana-Profira, iar școala primară o începe în satul natal în clasa mamei sale. Încă de la 5 ani învață să citească de la elevii mamei sale. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial tatăl pleacă pe front, iar familia se refugiază în comuna Mihăești, satul Văcarea, lângă Câmpulung-Muscel. În mai 1945, familia se întoarce în Moldova și se stabilește la Mălini.

“Angelina - Baladă Albaneză” este o poezie scrisă de George Coșbuc, publicată pentru prima dată în 1893 în volumul Balade și idile.

O poezie primita pe whatsapp, nu am reusit sa descopar autorul dar mi-a placut si am inregistrat-o pentru fica mea nou născută care adoare doar daca ii cânți sau ii spui povesti și poezii.

Ascultă versurile pe melodie de Tudor Gheorghe aici: - https://youtu.be/XbQCyhluIE8

"Limba noastră" este o poezie scrisă de Alexe Mateevici (1888-1917), cuprinzînd 12 strofe de câte patru versuri. Poezia este un elogiu adus limbii române (fără ca numele limbii să apară explicit) și un îndemn pentru prețuirea ei. Versurile acestui imn au fost scrise de către Alexe Mateevici la Congresul Scriitorilor din Basarabia unde s-a hotărât trecerea la alfabetul latin și alte reforme importante. Mateevici a contribuit substanțial la emanciparea națională a Basarabiei. Melodia a fost compusă de Alexandru Cristea (1890-1942). Imnul Republicii Moldova La 22 iulie 1995 deputații din Parlamentul Republicii Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră“ drept imn național și oficial al Republicii Moldova.[1] Muzica cântecului a fost compusă de Alexandru Cristea, iar aranjamentul realizat de Valentin Dînga. Legea cu privire la imn a fost publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 45-46/555 din 17 august 1995.[2] Înainte de stabilirea acestui imn, Republica Moldova a avut pentru câțiva ani același imn de stat ca și România, imnul „Deșteaptă-te, române!”. Sursă:Wikipedia

Sursa: http://blog.romandria.ro/andrei-ciurunga-daniil-sihastrul

O poiezie frumoasa, curată si de suflet. Sursă: http://www.poezii.md/poezie/39784/cind-e-pace-pe-pamint/

Ce am sărbătorit pe 24 Ianuarie și de ce? - Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decisivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Sursă: wikipedia

Cine a fost Moș Gerilă? Asemeni arhicunoscutului Moș Crăciun, Moș Gerilă este un personaj legendar. Acesta are origini rusești și a fost introdus în țările cu influență sovietică așa cum a fost și România până în anul 1989. Spre deosebire de Moș Crăciun, Moș Gerilă venea la copiii cuminți în ultimele nopți din an, adică pe 30 sau 31 decembrie. Moș Gerilă al României nu a trăit decât 39 de ani, întrucât a murit odată cu asasinarea cuplului Ceaușescu și căderea regimului comunist, chiar pe data de 25 decembrie 1989.

Tradiții și obiceiuri de Plugușor Plugușorul se recită din casă în casă încă din seara Ajunului de Anul Nou, până când răsare soarele. Conform tradiției, mersul cu Plugușorul este practicat doar de copii și adolescenți sau bărbați proaspăt căsătoriți. În unele zone ale țării, din grupul colindătorilor ce merg cu Plugușorul fac parte și femei. Este o urare complexă, iar la Plugușor sunt încorporate și instrumente muzicale precum vioară, cimpoi, tobă, fluier și cobză. Toate acestea aveau menirea de a amplifica atmosfera zgomotoasă din jurul obiceiului. Alte variante tradiționale ale plugușorului conțin imnuri de celebrare a vieții agricole și a muncii. Plugușorul este urarea îndrăgită de toate grupurile de vârstă și este tradiția care se păstrează an de an în toate zonele țării. Sursã: www.libertarea.ro

Publicată inițial in 1896, “Iarna pe uliță” este o poezie scrisă de George Coșbuc, înfățișând un tablou expresiv al unui sat acoperit de plapuma groasă a zăpezii. Numeroasele figuri de stil conferă textului expresivitatea și originalitatea stilului specific poetului. Sursă: Wikipedia