Diana Oncioiu a lucrat mai bine de 5 ani în televiziune la Realitate și Digi. În prezent este jurnalistă la Dela0.ro și Să fie lumină. Ea a ales să scrie pentru a dărâma prejudecăți, dar și pentru a da voce celor fără voce. Am povestit cu Diana despre viol, abuzuri sexuale, atacuri la adresa jurnaliștilor de investigații și despre alte subiecte care dor, nu doar pentru public, dar și pentru jurnaliști.
Pe Diana Buluga o știm de ani buni. De la Create.Act.Enjoy și de pe scena teatrului. Dar anul trecut (și, deocamdată, și anul acesta) sălile teatrelor au avut cel mult camere de filmat pentru transmisii online, iar Create s-a văzut în fața provocării de a intra în spitale, de a aduce zâmbete, în plin an pandemic. Cum a supraviețuit cultura, cum s-a reinventat Create și cum putem ajunge, așa cu bateriile mai descărcate, să „enjoy” ceea ce urmează, ca de altfel și felul în care anul acesta va decurge Terapie prin Artă, sunt doar câteva subiecte pe marginea cărora am povestit împreună cu Diana.
Alexandra Dorobanțu este arhitect, dar face parte și din Asociația Iniviativa Prelungirea Ghencea, una dintre primele inițiative de cartier din țara noastră. De mai bine de șase ani, alături colegi din cartier, se luptă cu administrația din București pentru ca proiectul promis de politicieni în urmă cu 13 ani să se realizeze. De atunci au organizat 12 proteste, au trimis zeci de cereri și au petrecut zeci de minute de așteptare în fața ușilor primăriilor din Capitală.
Pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, mulți l-ar descrie drept ,,Neamțul ajuns primar în Banat”. Am vorbit cu el despre cum poate un străin să facă o comunitate să îl susțină într-o societate în care blazarea și curentele naționaliste sunt în creștere.
Ce face Ciprian Ciucu, considerat de unii primarul cu alură de hipster care ascultă heavy metal, la 3 luni de la preluarea mandatului. Ce l-a determinat să înceapă lupta ca activist în locul unde a copilărit și cum crede că a reușit să formeze și să dezvolte o comunitate?
Pentru Mihai Vilcea mișcările de tineret fac comunitățile să se schimbe. Încă din liceu a fost interesat de cum funcționează lumea din jur, iar studenția și mandatul de vicepreședinte ANOSR i-au demonstrat că dacă se unesc, tinerii, pot să contribuie la dezvoltare societății. Mihai muncește de câțiva ani la Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, unde a reușit să aducă diverse proiecte și oportunități pentru tinerii timișoreni.
Cristi și Tushar au fondat Generația VOT înainte de alegerile locale din 27 septembrie pentru a motiva tinerii să meargă la vot prin campanii făcute pe Facebook și Instagram. În acest episod, pe lângă povestea implicării celor doi și a zecilor de ambasadori pe care-i coordonează vom discuta cifra și statistici concrete, dovadă că tinerii aceștia și-au propus să facă lucrurile ca la carte.
Beatrice Păștinică are 17 ani și este coordonator regional și ambasador pentru „Generația VOT”. Militează pentru mersul la vot, în condițiile în care ea însăși mai are de așteptat puțin până să-și poate exercita acest drept. Dar a ales să-i impulsioneze pe alții și să se implice cât de mult poate. De ce a asles responsabilități și misiuni de adult și ce mai pune la cale aflăm împreună cu gazda episodului, Adina Zoican, a cărei carte de vizită civică e similară. Prin urmare nu vorbim atât de un interviu, cât de un schimb de experiențe.
Când nu ne luptăm cu știrile false sau nu punem la cale proiecte cu tinerii noștri, noi, aici la Forum, ne bucurăm. Ca de exemplu în episodul de față în care vorbim despre un foarte interesant proiect câștigat - The Fellowship of Questions (da, avem un Lord of the Rings geek printre noi și referința i se datorează). Într-o perioadă în care răspunsurile conturează tabere din ce în ce mai clar delimitate și mai înverșunate, proiectul propune întoarcerea la esența rezolvării problemelor - întrebarea bine pusă.
Mihai Dragoș, fost președinte ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România), care actualmente reprezintă tinerii din Europa și Florin Râșteiu se cunosc de ceva vreme. Al nouăsprezecelea episod al podcastului i-a adus împreună, față în față, să discute despre implicarea lor civică de-a lungul timpului, proteste, pericole recente în societatea românească și legături (posibile sau nu) între civism și politică.
Campaniile electorale nu au fost niciodată înfruntări „curate”, dueluri de idei și programe propuse. Dar, de la un ciclu electoral la altul, lupta devine din ce în ce mai complexă. Câmpul de bătălie informațional nu este nou, doar că acum „armatele” sunt numeroase și tot mai abil camuflate în presa scrisă și online ori la televiziuni. Dezinformarea a devenit o practică necesară nu doar pentru a lovi adversarul, ci și pentru a creea confuzie. Iar confuzia duce fie la apatie, fie la decizii luate impulsiv. Pe scurt, viciază procesul democratic. Ciprian Cucu, în dialog cu Ana David încearcă, la Fake News Hunters să împrăștie pe cât posibil „fog of war”-ul dezinformării. În episodul de astăzi, ei analizează cum s-a purtat (și cum s-a văzut) cea mai recentă campanie - cea pentru alegerile locale.
Tushar Advani are 20 de ani și vine din India. Acum cinci ani s-a mutat în România și și-a descoperit curiozitatea pentru o altfel de mecanică: cea a sistemului democratic. S-a întrebat cum funcționează rotițele tinere ale sistemului (și n-a făcut-o singur, ci ajutat de bunul său prieten Cristi Drăgan), ce-i mână și, mai ales, ce nu-i mână pe tineri la vot. Văzând că situația nu e tocmai bună, a ales să nu ridice din umeri, ci să facă ceva. La 20 de ani. În țara adoptivă. Povestea lui, motivațiile, „hughlights” din campanii, toate în episodul de astăzi.
Dacă ar fi fost un an obișnuit, în preajma acestei date am fi putut parcurge deja cunoscutele știri despre școli care nu au avizul sanitar în prag de deschidere a porților, ori a celor care au lucrări de renovare încă în derulare. Dar nu este un an obișnuit, așa că sistemul de învățământ are, pe lângă cele menționate, o serie de noi și intense provocări. Elevii au devenit profesori pentru profesorii lor, confuzi în fața unor clase virtuale și a unor platforme digitale. Cum se va recalibra întreg sistemul și cum va arăta normalitatea anului școlar 2020-2021, ce s-a învățat deja și ce ar trebui să aibă toată lumea în vedere sunt doar câteva dintre problemele pe care Florin Râșteiu le-a dezbătut înpreună cu prof. Daniela Cetean.
Încă învățăm să trăim cu virusul. Iar asta înseamnă schimbarea unor obiceiuri - formarea unora noi, renunțarea la altele vechi, care făceau parte din normalitate. Ori cel puțin temperarea lor. Se apropie alegerile. Iar lui „eu cu cine votez?” i se adaugă acum și „eu... mai votez?”. În episodul acesta, Ciprian, Alex și Florin încearcă să lămurească dacă vechile temeri și suspiciuni (nu avem cu cine vota / toți sunt la fel / de ce să mă duc?) vor forma împreună cu restricițiile actuale un cocktail pericuols, sau dacă nu cumva tinerii vor salva situația, forțați fiind să rămână acasă.
Pentru Brîndusa Birhala, satul românesc nu este un reflex al nostalgiei, un refugiu din fața orașului sufocant și hipertehnologizat, ci locul în care a ales, fără presiune, să se stabilească împreună cu partenerul și să trăiască altfel. Brîndușa ne învață că agricultura eco poate să fie cool; că poți să-ți produci propia hrană și chiar să faci o mică afacere din asta. și practică ceea ce spune în Stanciova, un sat din județul Timiș care a primit-o cu brațele deschise. Pentru Brândușa agricultura se poate face și altfel, cu respect și înțelegere față de mediu - și asta speră să poată trensmite și altora.
În acest episod am fost atât invitați, cât și gazde. Am încercat să oferim o privire în culisele muncii noastre de la Forum - cum arattă zilele noastre, ce ne motivează și. nu în ultimul rând, ce mai punem la cale. Cumva, un soi de popas de recapitulare.
Sergiu Mihăilescu iubește ceea ce face și, cu toate, acestea, în contra unui cunoscut dicton, muncește și a muncit mult în diverse proiecte. Florin Râșteiu a stat de vorbă cu el despre implicarea sa timpurie în proiecte comunitare în Făgăraș și până la travaliul prin care a trecut pentru a înființa un ONG.
„Ce altceva am putea face decât să depunem eforturi pentru a face să fie bine? Eu, una, altfel nu știu.” Diana Buluga aplică filozofia aceasta atât în ONG-ul pe care îl conduce, Create.Act.Enjoy, cât și pe scena teatrului. Am povestit cu ea despre cum s-a adaptat programul Terapie prin Artă (centrat tocmai pe nevoia de contact uman) la condițiile actuale și despre cum supraviețuiește teatrul și care-i sunt metamorfozele.
Ovidiu Condurache este community builder la Ashoka. Dar, mai mult de atât, este, prin poziția lui, un ochi limpede care vede cum se schimbă comunitățile și ai lor constructori în vremuri de pandemie. Ce învățăm din perioada aceasta, creștem sau nu și mai ales dacă mâinile întinse acum, în vremuri de restriște, se vor transforma în poduri și colaborari care vor scoate societatea civilă mai puternică și mai diversă ca înainte.
Trăim furtuna perfectă: o pandemie mondială, greșeli în reacții și comunicare venite pe fondul unei neîncrederi generalizate în autorități și valuri de fake news, toate peste o educație științifică ce în multe cazuri lasă de dorit. Diana Filimon, Ciprian Cucu și Paul Alexandru discută despre ce (mai) putem face, despre ce-i mână în „luptă” pe cei care răspândesc fake news, dar și pe cei care se străduiesc să combată dezinformarea și despre cât și cum mai putem găsi punți de comunicare între cele două lumi.
