Sistemul medical din Republica Moldova e sărac, subfinanțat, cu resurse răsfirate ineficient între zeci de instituții care nu fac performanță, ci doar subzistă. Medicii sunt nevoiți să trateze pacienți fără medicamente și echipamente performante, fără reglementări clare care să-i ajute în activitatea lor zilnică. Buzunarul pacientului încă mai e salvarea în atât de multe situații: când medicamente nu-s, când consumabile nu-s, când e nevoie de o „mulțumire”. Când a venit pandemia, medicii au trebuit să lupte cu mâinile goale. Nimeni nu a fost pedepsit pentru asta și, incredibil, medicii nici nu și-au cerut dreptatea atunci. Odată cu venirea pandemiei, am sperat cu toții că anume acest eveniment va fi locomotiva care va schimba acest mecanism sovietic care funcționează încă pe bază de frică, supunere și resurse venite pe căi neformale. Că va determina medicii să confrunte sistemul și să-și apere propriile drepturi. Dar nu s-a întâmplat. În podcastul de astăzi, am discutat cu Rodica Rusu-Gramma, specialist în management și legislație în sănătate, conferențiar universitar, USMF „Nicolae Testemitanu”, despre burnout, despre malpraxis ca și cauză directă a epuizării fizice și emoționale, despre lipsurile din spitale care favorizează stările de epuizare, despre frica din sistem, despre cine apără drepturile medicilor din sistem, despre închisoare ca pedeapsă supremă care încă este legală în Republica Moldova pentru malpraxis. Și despre schimbare, când și în ce condiții ea va veni.