La început era Cuvântul şi Cuvântul era cu Dumnezeu şi Cuvântul era Dumnezeu.

Acesta era la început cu Dumnezeu.

Toate au fost făcute prin El, şi fără El n-a fost făcut nimic din ce a fost făcut.

În El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor.

Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul n-a cuprins-o.

A fost un om trimis de la Dumnezeu; numele lui era Ioan.

Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre lumină, ca toţi să creadă prin el.

Nu era el lumina, ci a venit ca să mărturisească despre lumină.

Lumina adevărată era aceea care, venind în lume, luminează pe orice om.

El era în lume şi lumea prin El a fost făcută şi lumea nu L-a cunoscut.

A venit la ai Săi[+] şi ai Săi nu L-au primit.

Dar tuturor celor care L-au primit, le-a dat dreptul să fie copii ai lui Dumnezeu:

celor care cred în Numele Lui, care au fost născuţi nu din sânge, nici din voia cărnii, nici din voia omului, ci din Dumnezeu.

Şi Cuvântul S-a făcut carne şi a locuit printre noi (şi noi am privit gloria Lui, glorie ca a Singurului de la Tatăl), plin de har şi de adevăr;

(Ioan ·a mărturisit despre El şi a strigat, spunând: „Acesta era Cel despre care am zis: «Cel care vine după mine este înaintea mea, pentru că era mai înainte de mine»“.)

Pentru că noi toţi am primit din plinătatea Lui, şi har peste har;

pentru că legea a fost dată prin Moise; harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos.

Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.