Oare voi vă mai amintiți din copilărie povestea asta? Eu nu. Am blocat amintirea ei? Nu șiu. Ca adult am citit și recitit-o și îî găsesc noi și noi aspecte. Cele două înțelesuri care îmi rămân aproape de suflet și mă ajută să mă vindec sunt: urâțenia ei și tribul ei. E urâtă într-un context și e urâtă doar atâta vreme cât mama bună interioară nu are forță. Dar mama bună interioară capătă forță cu fiecare moment bun de vindecare. Și e lipsită de trib doar până la un anumit punct, doar până atunci când apucă să se vadă cu adevărat în oglindă și să accepte frumusețea. 

Dă airtime vocii tale de rățușcă, de lebădă, de lupoaică, de pisică! Andale! 

#innervoice #airtime