
În acest episod, vorbesc cu vulnerabilitate și speranță despre un subiect care mi-a atins inima de multe ori: cum îi putem învăța pe copiii noștri să se joace singuri, fără ca noi, mamele, să ne simțim vinovate că nu suntem mereu 100% disponibile.
Împărtășesc din experiența mea de mamă și descoperirile care m-au ajutat să privesc jocul independent nu ca pe o retragere, ci ca pe un dar – pentru copil, dar și pentru mine.
Veți afla cum jocul singur dezvoltă autonomia și încrederea în sine, dar și despre cât de profundă e dimensiunea spirituală a acestui proces.
* Copiii noștri nu au nevoie de o mamă perfectă, ci de una prezentă cu inima, chiar și atunci când nu e fizic lângă ei în fiecare clipă. 💛
* Nu e egoism dacă ai nevoie de 15 minute să lucrezi, să te rogi sau pur și simplu să respiri. 🌿
* A-l învăța pe copil să se joace singur înseamnă a-i dărui libertatea de a descoperi lumea și bucuria de a fi el însuși, nu doar prelungirea prezenței mamei. 🌟
Sper ca aceste gânduri să te încurajeze și pe tine. Ești o mamă bună, chiar și atunci când faci un pas înapoi ca să respiri. 💛
Vă invit cu drag să ascultați acest episod și, dacă vi se pare valoros, să-l dați mai departe.
🏡 Pentru a ne susține pe Patreon: https://www.patreon.com/casapepiatra
🏡 Pentru a ne urmări pe Instagram: https://www.instagram.com/casapepiatra
🏡 Pentru a intra în grupul de Facebook: https://www.facebook.com/groups/5250447238331014