Teo de la 16 la 18, de Raluca Nagy, este nominalizarea României la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură din acest an. Mai este și un roman nominalizat la Premiul Național de Proză „Ziarul de Iași”, iar anul trecut s-a numărat printre cele care au concurat la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei, la categoria „proză”.

Un bildungsroman aparte, în care boala - sau bolile - determină multe dintre cele care vor veni.

Teo crește și se maturizează într-o lume cu repere geografice profund personale: pentru mai fiecare oraș din carte - Regali, Mirodeni, Cartonați sau SFârșiți, între altele - există un echivalent real relativ ușor de identificat.

Prologul surprinde vocea unei femei adulte - alta decât Teo - și e tipărit cu caractere aproape cronicărești. Mai apoi, corpul de literă se umflă semnificativ, în perioada copilăriei eroinei, după care revine la o dimensiune standard.

Autoarea Raluca Nagy spune, la podcastul Books are Magic, că prologul este „separat” „pentru a face destul de evidentă separarea față de povestea principală. Cele două povești se regăsesc în anumite puncte, dar nu au neapărat legătură”.