In societatea curatoriata, in care totul trebuie sa fie "on point" sa ne puna in cea mai favorabila lumina, cea a perfectiunii si a fericirii absolute, emotiile dificile au intrat intr-un con al rusinii. Ajungem sa reprimam emotii, sa le punem capac pentru a scapa de rusinea pe care o simtim fata de simpla lor existenta. Ajungem sa ne intrebam de ce meritam noi sa le simtim si sa ne comparam cu imaginiile atente construite ale altor persoane, doar ca sa constatam abundenta de "lipsuri" personale. Ajungem sa ne blamam pentru ca simtim si sa ne ascundem cand suferim. Ajungem sa ne vrem inumani.

In acest episod dezbatem emotiile noastre si antagonismele care se nasc intre ele pana reusim sa le acceptam si sa le integram.

Imi doresc tare mult sa imi impartasesti perspectiva ta asupra emotiile neplacute si sa imi spui cat reusesti sa iti dai voie sa simti fara judecata! Scrie-mi la antonia@fig-1507.com.