PUTREDE CUVINTE

Clădesc cetăţi din putrede cuvinte.

Silaba în mortarul gurii slute

Se pierde trudnic în incerte cute,

Urzind pe trup nevolnice veşminte.

Măcel de vorbe! Nu pot să ajute

De glasul sterp să leg o rugăminte.

Se năruiesc în cuget şi în minte,

Planând spre hău de pe pustii redute.

Talentul meu de-a traversa asceze

Nu e decât o predică în gol,

Căci vreau să-nalţ un gând pe metereze

Dar mă încurc în umbre strânse-n stol.

Urc doar atât cât poate să dureze

Hotarul meu, uitării dând obol.